Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat vineri că se va opune în continuare pactului Uniunii Europene pentru migraţie, transmite Reuters.
Polonia și Ungaria opresc indirect aderarea României la Schengen
"Săptămâna viitoare voi merge la Consiliul European, unde îmi voi susţine vetoul faţă de migraţia ilegală", a spus el într-o declaraţie televizată, apreciind că pactul "este o încercare nu doar de a ataca suveranitatea Poloniei şi a altor state membre, ci şi o încercare de a destabiliza UE în mod nedemocratic".
Ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sadoś, a declarat astăzi pentru The Guardian că Varșovia "refuză să accepte orice elemente de relocare obligatorie, distribuirea unor cote obligatorii" și se opune, de asemenea, "oricărei plăți obligatorii pentru a nu accepta migranți".
Citește și: Austria, noi cifre ca să țină România afară din Schengen: 115.000 minori au cerut azil. Adevărul?
Țările UE, a scris el ca răspuns la o întrebare, "ar trebui să aibă libertatea deplină de a alege între diferite tipuri de măsuri de solidaritate".
"În opinia noastră, instrumentul în forma propusă nu răspunde în mod adecvat la criză, la forța majoră și, mai ales, la instrumentalizarea migrației", a declarat ambasadorul polonez, adăugând că "regulamentul privind criza nu asigură un echilibru corect între solidaritate și responsabilitate".
Și Ungaria a respins Pactul UE privind migrația
Ungaria a respins reglementarea propusă de UE asupra Pactului privind migraţia şi azilul, a declarat joi un oficial din Ministerul de Interne, motivând că regulamentul ar „deschide o nouă uşă” migraţiei ilegale în masă către Europa, informează agenţia ungară de ştiri MTI.
„Aşadar, Ungaria respinge această nouă propunere pro-migraţie a Bruxellesului”, a insistat el.
Citește și: EXCLUSIV Câți migranți ce „amenințau Austria” au fost prinși în 2022 la granița României cu Ungaria
Ungaria anunță că a oprit 135.000 de migranți ilegali la frontiera sudică în acest an, depășind totalul din 2021.
Sectretarul de stat din Ministerul maghiar de Interne,Bence Retvari, consideră că noul pact ar putea deveni un "magnet pentru migranți", deoarece nu abordează problema azilului și nu va reduce migrația ilegală, potrivit Digi24.
Austria vrea controale drastice la graniță
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, nu cedează presiunilor europene în ceea ce privește intrarea României în schengen. El afirmă în continuare că „extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecţia frontierelor externe funcţionează”,însă refuză să admită faptul că ruta migranților NU este prin România.
Citește și: România va ataca Austria la Curtea de Justiție pentru blocada la Schengen. Ciolacu: „Categoric, da!”
Fără un pact comun în Uniunea Europeană în ceea ce privește migrația ilegală, șansele care România și Bulgaria să fie primite în spațiul Schengen sunt aproape de zero, deși ruta migrației NU este prin România. Țara noastră este „pedepsită” pentru valul de migrați care vin în special pe ruta Tunisia - Italia. Mai mult, aderarea unei țări la Schengen nu ar trebui să aibă implicații ce țin de politica internă a unui stat, așa cum procedează acum Austria.
România nu e pe ruta migrației! - Cifrele oficiale FRONTEX
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
Citește și: Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului
Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord privind gestionarea imigraţiei ilegale
Comisarul european pentru migraţie, Ylva Johansson, cea mai înaltă autoritate de la Bruxelles în domeniul migraţiei, a declarat joi că Uniunea va ajunge la un acord privind gestionarea imigraţiei ilegale, deşi miniştrii de interne din cele 27 de state membre tocmai renunţaseră la încercarea de a ajunge la o poziţie comună.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia are în vedere alegerile parlamentare din 15 octombrie, iar una din principalele sale promisiuni în campanie a fost protecţia ţării împotriva imigraţiei ilegale. Scrutinuri importante urmează şi în Germania şi Italia, de asemenea în contextul îngrijorării faţă de creşterea numărului de migranţi.
Guvernul german pare să fi renunțat la blocarea regulamentului de criză îndelung contestat privind solicitanții de azil.
Blocul încearcă să ajungă la un acord asupra unui mecanism de distribuire echitabilă a solicitanților de azil care sosesc în afara punctelor de frontieră obișnuite.
Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a arătat, de asemenea, optimist, declarând săptămânalului economic Wirtschaftswoche: "Vom adopta noua legislație privind sistemul european comun de azil, care va oferi un mecanism de solidaritate pentru primirea și distribuirea refugiaților."
Opoziția Partidului Verzilor față de partea centrală a reformei a fost până miercuri cauza eșecului guvernului de a se implica în această reformă. Preocuparea partidului este că, în vremuri de criză, standardele de protecție pentru migranți ar fi inadecvate conform noilor reguli, relatează The Guardian.
Dar Scholz a luat miercuri, în cadrul unei ședințe de cabinet, decizia executivă conform căreia mecanismul nu mai poate fi blocat, folosind Machtwort, rar aplicat, și exercitându-și autoritatea de șef al guvernului, deschizând astfel calea pentru ca Faeser să se îndrepte spre Bruxelles în calitate de negociator și nu în ceea ce ar fi fost probabil interpretat ca un mod obstrucționist.
Annalena Baerbock, ministrul de externe și liderul Verzilor, a salutat această evoluție, spunând: "în sfârșit, Bruxelles poate negocia cum trebuie".
Christian Dürr de la FDP, partid pro-business, care face parte din coaliție, a lăudat "acțiunea decisivă" a lui Scholz, adăugând că "avem acum o șansă unică de a gestiona mai bine migrația, o șansă pe care nu o putem irosi".
O creștere cu 77% a numărului de migranți în Germania
În Germania există un sentiment de urgență cu privire la această chestiune, în condițiile în care Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați a înregistrat peste 204.000 de solicitanți de azil pentru prima dată în acest an, până la sfârșitul lunii august, o creștere de 77% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această cifră nu îi include pe cei peste 1 milion de refugiați din Ucraina care s-au refugiat în Germania, care nu sunt obligați să solicite azil.
Această problemă este una dintre cele mai importante pe agenda mai multor alegeri locale și de stat care se apropie și este văzută ca fiind unul dintre principalele motive pentru o ascensiune în sondaje a partidului populist de extremă dreapta AfD.
Nicole De Moor, secretarul de stat belgian pentru azil și migrație, a declarat astăzi, înaintea unei sesiuni a miniștrilor UE, că "este o zi importantă pentru Europa" și că situația din multe țări europene "arată că reforma politicii europene în materie de migrație și de azil este cu adevărat urgentă - dar suntem pe calea și în direcția corectă".
Secretarul de stat a afirmat că s-au făcut progrese și că este "încrezătoare" că miniștrii pot ajunge la un acord privind un nou mecanism de soluționare a crizei migrației.
"Trebuie să facem progrese în relațiile noastre cu țările terțe - țările de origine și de tranzit - pentru a investi în aceste țări, în oportunități economice, în educație, pentru a oferi oamenilor oportunități în aceste țări și, în același timp, pentru a coopera cu aceste țări în ceea ce privește gestionarea frontierelor și returnarea."
Irlanda speră să ajungă astăzi la un acord privind migrația
Ministrul irlandez al justiției, Helen McEntee, a declarat în această dimineață că speră ca țările UE să ajungă astăzi la un acord privind noile reguli de criză pentru creșterile semnificative ale numărului de migranți care sosesc în Europa.
Vorbind cu reporterii înainte de reuniunea miniștrilor care va avea loc astăzi la Bruxelles, McEntee a declarat că "aceasta a fost, evident, o negociere îndelungată și continuă între statele membre și este foarte important să ajungem la o concluzie înainte de sfârșitul acestei sesiuni actuale".
Discuțiile de astăzi privind ceea ce poate face Europa cu privire la cauzele profunde ale migrației este un domeniu pe care "din punctul de vedere al Irlandei, am fost deosebit de interesați să încercăm să îl abordăm".
Întrebat dacă Irlanda va participa pe deplin la noul pact al UE privind migrația și azilul, în cazul în care acesta va fi aprobat, ministrul a spus: "Vom participa în orice mod posibil, da".
Migrația ilegală, pe ordinea de zi
Migrația va rămâne unul dintre cele mai fierbinți subiecte de pe ordinea de zi, au declarat diplomații înainte de o reuniune importantă a miniștrilor de interne din UE.
Aceștia vor primi o informare completă din partea Comisiei Europene cu privire la controversatul acord cu Tunisia, în valoare de 167 de milioane de euro, pentru a stopa migrația ilegală dinspre această țară nord-africană către Italia.
De asemenea, se așteaptă ca aceștia să ajungă la un acord cu privire la o nouă lege care să creeze reguli în cazul unei repetări a crizei din 2015/2016, când peste 1 milion de refugiați au venit în UE din Siria și din afara acesteia.
Acest lucru urmează după ce Germania a ajuns la un acord asupra unui nou text. Alături de Irlanda și Luxemburg, aceasta a avut rezerve cu privire la normele care reglementează minorii neînsoțiți.
Este probabil ca aceștia să aprobe o propunere a Comisiei de prelungire a directivei existente privind protecția temporară până în 2025, dar miniștrii doresc să înceapă discuțiile pentru ceea ce se va întâmpla după această dată, pornind de la ipoteza că mulți dintre cei 4 milioane de refugiați ucraineni ar putea să se stabilească în UE.
Având în vedere dorința Ucrainei de a adera la UE, aceasta ar putea fi, de asemenea, o cale de acces la o discuție mai amplă despre libertatea de circulație, spun diplomații.
Trebuie să-i lipsim pe populiști de argumentul că Europa nu poate rezolva problema migrației, spune un înalt oficial UE
UE este pe punctul de a finaliza pachetul de noi legi privind migrația, după ce Germania a acceptat noi reguli în cazul unui val brusc de migrație dintr-o țară aflată în criză, a declarat comisarul responsabil cu coordonarea lucrărilor privind noul regim.
Statele membre ale UE au convenit deja asupra unor noi norme privind procedurile de azil și relocarea "solidară" a migranților în situație neregulamentară care converg către țări aflate în prima linie, precum Italia, dar acum caută un cadru juridic pentru a face față unor crize precum cea din 2015/2016, când peste 1 milion de refugiați au venit din Siria și nu numai.
"Suntem foarte încurajați de progresele înregistrate", a declarat Margaritis Schinas, comisarul responsabil cu coordonarea pachetului.
"Și sperăm că miniștrii vor ajunge astăzi la un acord asupra unuia dintre cele mai importante aspecte rămase din reforma globală, regulamentul privind criza", a mai spus Schinas, un politician grec de centru-dreapta care este vicepreședinte al Comisiei Europene.
"Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vom avea o fereastră de oportunitate pentru a obține acordul global înainte de alegerile europene de anul viitor", a spus el, adăugând: "Trebuie să îi lipsim pe demagogi și populiști de argumentul că Europa nu poate rezolva problema noastră cu migrația"."
