Magyar sparge propaganda lui Orban. Finanțarea pentru Mathias Corvinus Collegium, extinsă în România, tăiată
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, anunță stoparea finanțării pentru Mathias Corvinus Collegium și CPAC, invocând posibile ilegalități. Decizia vizează o rețea influentă apropiată Fidesz, cu extindere puternică inclusiv în România.
Péter Magyar, viitorul premier al Ungaria, a declanșat un adevărat cutremur politic după ce a anunțat că statul nu va mai finanța Mathias Corvinus Collegium (MCC) și evenimentul conservator CPAC Ungaria, două dintre structurile de propagandă „suveranistă” apropiate de partidul Fidesz și de fostul premier prorus, Viktor Orbán.
Magyar sparge propaganda lui Orban. Finanțarea pentru Mathias Corvinus Collegium, extinsă în România, tăiată
Decizia vine pe fondul acuzațiilor că finanțarea acestor entități ar fi încălcat legislația, prin amestecarea resurselor publice cu interese politice.
„Statul nu va finanța evenimentele CPAC sau instituțiile Mathias Corvinus Collegium… Cred că aceasta a fost o infracțiune penală, finanțarea partidului amestecată cu cheltuielile guvernamentale”, a declarat Péter Magyar.
Controversele legate de MCC s-au amplificat în timpul campaniei electorale, când un cercetător al instituției, Zalán Alkonyi, a acuzat public presiuni pentru a produce materiale favorabile Fidesz.
Citește și: Șoșoacă, delir la Russia Today: „Viktor Orban nu putea pierde alegerile. E o mare fraudă”
„Cum se poate întâmpla ca într-o organizație care se autointitulează imparțială (…) să fi fost exercitată asupra mea presiune (…) pentru a scrie propagandă pentru Fidesz? Nu sunt dispus să fac acest lucru sub nicio formă”, a declarat acesta.
În paralel, o investigație a publicației HVG a indicat posibile conexiuni între experți afiliați MCC și rețele de influență apropiate de Moscova, ceea ce a alimentat suspiciunile privind rolul geopolitic al organizației.
Citește și: Peter Magyar, critici dure la adresa lui Viktor Orban după ce l-a sprijinit pe George Simion: „I-a trădat”
Finanțarea, cheia supraviețuirii
MCC depinde în proporție covârșitoare de finanțarea oferită de statul ungar prin instituția-mamă, care a beneficiat de resurse consistente în timpul guvernării Orbán, inclusiv prin participații în compania MOL.
Cu toate acestea, surse din domeniu susțin că organizația dispune de fonduri suficiente pentru a funcționa încă aproximativ doi ani, iar eventualele litigii ar putea prelungi această perioadă.
Directorul executiv Frank Furedi a admis presiunea politică, dar rămâne optimist.
„Fără îndoială, vor încerca să o închidă”, a declarat acesta, subliniind că instituția va găsi „modalități creative” de a-și continua activitatea.
La rândul său, purtătorul de cuvânt John O’Brien a transmis că MCC va rămâne activă.
„Ca organizație independentă, vom continua să cercetăm, să analizăm și să milităm în jurul preocupărilor noastre principale”.
Rețeaua maghiară de propagandă prorusă, extinsă și în România
MCC are o prezență semnificativă și în România, unde operează printr-o fundație cu sediul central la Cluj-Napoca și filiale în mai multe orașe cu populație maghiară, precum Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Satu Mare și Oradea.
Oficial, instituția oferă „programe educaționale” pentru elevi și studenți, inclusiv cursuri de leadership și economie. Neoficial, MCC funcționează ca un instrument de propagandă și formare a unei elite loiale ideologic modelului prorus promovat de Fidesz, exportând în regiune discursul suveranist, izolaționist alimentat constant de valuri de critici la adresa Uniunii Europene, totul spre satiscația Moscovei.
Prezența sa în România este consolidată și prin investiții imobiliare strategice, inclusiv achiziția Hotelului Melody din Cluj-Napoca, transformat în centru educațional.
Scenarii: finanțare alternativă, chiar și de la Moscova
Chiar și în lipsa fondurilor publice, experții consideră că MCC ar putea atrage finanțare din surse private sau internaționale, inclusiv din cercuri conservatoare globale.
De asemenea, există indicii că organizații din Statele Unite sau alte zone ar putea susține astfel de think tank-uri, în timp ce alți analiști avertizează asupra posibilității implicării unor actori externi interesați de influență politică în Europa, cum ar fi direct de la Moscova.