„Hotel Rwanda“. Salvatorul a 1.000 de oameni a trecut de la erou la terorist

DE Adina Mutăr | Actualizat: 08.05.2021 - 21:40

Managerul Hôtel des Mille Collines din Kigali, Paul Rusesabagina, a salvat peste o mie de oameni de la genocidul din Rwanda. Acum este judecat în țară, acuzat că este membru al unei organizații teroriste.

SHARE

În seara zilei de 27 august 2020, Paul Rusesabagina a aterizat pe aeroportul internațional din Dubai cu un zbor Emirates din Chicago. Plănuise să meargă în Burundi în aceeași noapte, la invitația unui pastor protestant. 

Rusesabagina i-a trimis un mesaj soției sale Taciana: „Sunt aici, acum suntem la controlul de frontieră“. Apoi s-a cazat la hotelul Ibis Styles din Dubai, potrivit unui document din Emiratele Arabe Unite. Constantin Niyomwungere, pastorul care îl invitase în Burundi, îl aștepta. 

Paul și Constantin au plecat la aeroportul Al Maktoum, unde s-au îmbarcat într-un avion privat operat de GainJet, o companie aeriană charter folosită frecvent de Guvernul rwandez. Când avionul a aterizat cu puțin înainte de răsăritul soarelui, Rusesabagina a presupus că a ajuns în Burundi.

Dar forțe de securitate l-au înconjurat și l-au băgat într-o mașină, fiind anunțat că e arestat. Atunci, Rusesabagina și-a dat seama că nu aterizase în Burundi, ci în capitala rwandeză Kigali. Căzuse într-o capcană: prietenul său, pastorul, lucra cu regimul președintelui rwandez Paul Kagame. 

Rusesabagina este acum acuzat de terorism și se află în proces la Kigali.

Este o prăbușire profundă pentru un bărbat care a fost odinioară sărbătorit pentru umanitatea sa și care acum stă în boxa  acuzaților. 

Aliați în război, dușmani pe timp de pace

Povestea lui Paul Rusesabagina, încurcată și epică, este la fel cu cea a întregii țări, scrie Der Spiegel. Mai presus de toate, însă, este povestea a doi bărbați care au fost aliați în război și care acum se confruntă unul cu celălalt ca dușmani.

Kagame și Rusesabagina au fost apropiați în războiul care a devastat țara. În 1994, cel din urmă a ascuns de milițiile hutu membri ai grupului etnic tutsi și hutu moderați, în Hôtel des Mille Collines din Kigali, în timp ce Kagame era lider al Frontului Patriotic diin Rwanda, un grup rebel tutsi.

În prezent, însă, Rusesabagina se referă la președintele rwandez ca la un dictator și cere să fie răsturnat. Kagame, la rândul său, îl consideră pe Rusesabagina ca fiind un terorist și un provocator. 

Președintele Rwandei Paul Kagame (stânga) și soția sa Jeanette Kagame participă la o ceremonie de comemorare a 27 de ani de la genocidul din Rwanda împotriva tutsi. În masacru au murit un milion de persoane în doar 100 de zile - Foto: Getty Images

În ultimii ani, președintele a arestat și a ucis o serie de persoane din opoziție, dar Rusesabagina deține cetățenia belgiană și o carte verde americană. Trăind în exil în Statele Unite, a crezut că nu este la îndemâna lui Kagame.

Acest lucru a făcut ca revolta să fie și mai mare atunci când Guvernul rwandez l-a capturat vara trecută.

Human Rights Watch a descris-o ca pe o „dispariție forțată“, iar Parlamentul European a denunțat încălcarea legii. Pe de altă parte, Kagame a lăudat-o ca fiind o operațiune de informații „impecabilă“.

La prima vedere, rolurile în lupta pentru putere dintre Kagame și Rusesabagina sunt clar stabilite. Într-o parte se află un dictator care nu se ferește să încalce legea pentru a-și persecuta criticii. De cealaltă parte, se află „un campion al democrației și al drepturilor omului“, după cum este caracterizat de organizațiile de profil. 

Dar lucrurile nu sunt atât de simple.

În ultimele săptămâni, Der Spiegel a evaluat dosarele instanțelor și documentele interne, discutate cu oficiali din Rwanda, SUA și Europa, cu rudele și însoțitorii lui Rusesabagina, precum și cu cei implicați în procesul de la Kigali.

Kagame însuși nu a fost disponibil pentru un interviu și autoritățile nu au permis accesul reporterilor la închisoarea din Kigali pentru a discuta cu Rusesabagina. 

„Hotel Rwanda“ a șters amintirea din război

Astăzi nu există nimic la Hôtel des Mille Collines din Kigali care să evoce dramele care s-au desfășurat aici în urmă cu 27 de ani. Nu există nicio mențiune la victimele genocidului, iar numele lui Rusesabagina nu se află inscripționat nicăieri. 

Angajații hotelului rămân tăcuți când sunt întrebați despre celebrul fost manager.

Rusesabagina s-a născut în 1954 dintr-un tată hutu și o mamă tutsi. Timp de secole, etnia nu a jucat niciodată un rol important în Rwanda, dar a existat întotdeauna un „sâmbure“ conflictual, de care au beneficiat ocupanții europeni, mai întâi Germania și apoi Belgia, după Al Doilea Război Mondial, care au încurajat conflictele etnice pentru a putea controla mai bine țara. 

Cu puțin timp înainte de independență, în 1962, tensiunile au devenit din ce în ce mai violente. Mii de tutsi au fost uciși de extremiști hutu, iar zeci de mii au fugit în țările vecine, inclusiv familia lui Kagame.

PROCES NEDREPT Paul Rusesabagina (centru) este escortat de ofițeri de poliție la procesul său de la Curtea Kicukiro din Kigali, Rwanda, pe 17 septembrie 2020. Este acuzat de terorism și alte crime - Foto: Getty Images

În aprilie 1994, președintele Rwandei, Juvénal Habyarimana, un hutu, a fost ucis după ce avionul în care se afla a fost lovit de o rachetă. Nici acum nu se știe dacă atacul a fost lansat de extremiști tutsi sau hutu.

Actul a declanșat un val oribil de violență. În doar câteva săptămâni, extremiștii hutu au masacrat un milion de tutsi și huti moderați. Ucigașii au folosit macete, topoare și puști.

Femeile au fost violate în fața copiilor, bărbaților li s-au tăiat membrele înainte de a fi arși de vii, copiii au fost uciși cu sânge rece.

Europa și SUA nu s-au amestecat să oprească crimele, în timp ce Franța a înarmat milițiile hutu. 

Roméo Dallaire, comandantul misiunii ONU în Rwanda la acea vreme, crede că 5.000 de soldați ar fi fost suficienți pentru a preveni genocidul.

Însă poporul a fost lăsat să se descurce singur. Supraviețuirea oamenilor a depins de noroc și de curajul unor indivizi precum Paul Rusesabagina.

„Paul a salvat viața mea și a familiei mele“, spune Odette Nyiramilimo, medic, care a devenit ulterior ministru Social sub Kagame. Nyiramilimo a lucrat în același spital cu soția lui Rusesabagina, Taciana, în anii 1990. Familiile erau apropiate.

Când au început asasinatele, Rusesabagina a adus-o  pe Nyiramilimo, soțul ei și cei patru copii ai lor la Mille Collines, împreună cu propria soție și cei patru copii. La un moment dat, toți au dormit în aceeași cameră. 

„Paul i-a primit pe toți care au reușit să ajungă la hotel”, spune Nyiramilimo.

Refugiații s-au adăpostit în Mille Collines timp de 11 săptămâni. Când au rămas fără apă, au băut din piscină. Rusesabagina a mituit soldații guvernamentali cu bani, whisky și trabucuri pentru a-și proteja oamenii de milițiile hutu și a cerut ajutor prin telefon Guvernului SUA și Națiunilor Unite.

În tot acest timp, Paul Kagame și trupele sale au avansat din Uganda spre capitală. Kagame fusese instruit în armata ugandeză și în SUA, dar s-a alăturat unui grup rebel care lupta cu armata hutu.

După victoria asupra regimului hutu, la 37 de ani, a devenit ministru al Apărării, vicepreședinte și câțiva ani mai târziu președinte al Rwandei.

O țară disciplinată

Kagame are acum 63 de ani. Pare un om aproape fragil, dar a condus Rwanda cu mână de fier mai bine de două decenii. Apropiații îl descriu ca fiind disciplinat, neclintit și meticulos. Se spune că se trezește la 3 dimineața pentru a studia rapoartele și dosarele, iar gărzile sale îi bat pe cei ce greșesc. 

Kagame a reușit să reconstruiască Rwanda pe dărâmăturile genocidului.  Vizitatorii sunt surprinși de cât de ordonat apare orașul Kigali față de alte metropole din Africa. 

Fațadele de sticlă ale birourilor și ale clădirilor comerciale strălucesc, oamenii respectă restricțiile impuse de coronavirus și toată activitatea orașului pare extrem de ordonată.

Rwanda este o țară mică, cu o populație de peste 12 milioane de oameni, înconjurată de vecini mai mari. Economia sa a crescut totuși cu până la 10% în ultimii ani.

Kagame a pompat milioane în infrastructură, a deschis școli și a stabilit unul dintre cele mai bune sisteme de sănătate din Africa. Există mai multe femei în Parlament decât în orice altă țară din lume. Kigali este acum al doilea cel mai important centru de conferințe din Africa după Johannesburg.

Puține alte țări au primit atât de mult ajutor pentru dezvoltare proporțional cu populația lor ca Rwanda. Kagame este un invitat la conferințe internaționale, cum ar fi Forumul Economic Mondial din Davos. 

„Aveam nevoie de o poveste de succes după 1994“, spune un diplomat european la Kigali, „iar Paul Kagame ne-a oferit-o“.

Imagine din film

Ceea ce au ignorat mult timp susținătorii lui Kagame din Occident a fost modul în care fostul lider rebel își transforma din ce în ce mai mult țara într-o dictatură. El a aliniat mass-media și sistemul judiciar, a suprimat opoziția și i-a arestat pe criticii regimului. 

În timpul alegerilor prezidențiale din 2017, s-a declarat câștigător cu aproximativ 99% din voturi. Unul dintre motivele pentru care străzile din Kigali sunt atât de curate este faptul că poliția închide cerșetorii în lagăre neoficiale.

David Himbara, fost consilier al președintelui, acum în Canada, este critic: „Paul Kagame nu a renunțat niciodată la mentalitatea de război“, spune el. „Se simte permanent persecutat“.

Kagame a început vânătoarea opozanților peste hotare

Serviciul de informații din Rwanda a început să-i vizeze pe oponenții lui Kagame din străinătate, cum este și cazul eroului din „Hotel Rwanda“. 

După căderea guvernului hutu, Rusesabagina nu s-a simțit în siguranță în Rwanda, fugind în Belgia, prin Uganda, împreună cu soția sa Taciana și cei șase copii (patru ai lor, plus fetele fratelui său, adoptate după ce părinții au fost uciși), unde a solicitat azil.

A fost șofer de taxi și a reușit să cumpere o casă într-o suburbie a Bruxelles-ului.

Obișnuia să povestească pasagerilor despre ce s-a întâmplat în Rwanda și așa a auzit regizorul Terry George despre Hotelul Mille Collines, în 2002.

George a fost fascinat de poveste și i-a cerut lui Rusesabagina să-l însoțească în Rwanda într-o călătorie de cercetare. Doi ani mai târziu, „Hotel Rwanda“ a fost lansat în cinematografe.

Filmul s-a bucurat de un succes teribil și a schimbat complet viața lui Rusesabagina. Peste noapte, a devenit din șofer de taxi o celebritate. La premiera din Los Angeles, a mers pe covorul roșu alături de Angelina Jolie și Matt Damon.

Inițial, filmul a fost bine primit și în Rwanda. La o proiecție din 2005 la Kigali, Paul Kagame a stat lângă regizorul Terry George, iar președintele i-a mărturisit mai târziu actorului Don Cheadle, care l-a interpretat pe
Rusesabagina, că este recunoscător pentru atenția pe care filmul a adus-o țării sale.

Rusesabagina a folosit faima pentru a lansa o carieră în slujba drepturilor omului. A participat la mitinguri de pace cu vedete precum George Clooney și Elie Wiesel, în timp ce jurnaliștii l-au comparat cu Oskar Schindler, omul de afaceri care a salvat peste o mie de evrei de naziști.

La început, Rusesabagina l-a apreciat pe Kagame, pentru că a eliberat țara de teroarea miliției Interahamwe.

Dar, aflând despre acțiunile sale dictatoriale, despre „vânătoarea de vrăjitoare“ după opozanții aflați peste hotare, a descris Rwanda în memoriile sale, „Un om obișnuit“, ca pe o „națiune guvernată de și în beneficiul unui grup mic de tutsi de elită“.

Imediat, regimul Kagame a prezentat câțiva martori de la Hotelul Mille Collines care au declarat că Rusesabagina nu a salvat tutsi, ci doar a stors bani de la ei. 

O acuzație veche, pentru că Rusesabagina a luat bani și bunuri de la refugiați pentru a reuși să-i protejeze de milițiile hutu aflate la poarta hotelului. Oricând puteau intra și extermina pe toți cei aflați acolo, 1.200 de oameni. Toți au supraviețuit însă prin tertipurile managerului.

În 2009, agresori neidentificați au pătruns în casa lui Rusesabagina din Bruxelles. A trebuit să plece și s-a stabilit în Texas.

A pus bazele Fundației Hotel Rwanda Rusesabagina, care oferă sprijin orfanilor și văduvelor din țară, și a contribuit, de asemenea, la lansarea Mișcării Rwandeze pentru Schimbarea Democrată (RMDC), o coaliție a grupurilor de opoziție care include Frontul de Eliberare Națională (FLN), o aripă armată.

Conform unui dosar confidențial scris de diplomații europeni din Kigali, Rusesabagina a susținut ani de zile non-violența și toleranța, „dar acum s-a radicalizat“.

El este acuzat de regimul Kagame de apartenență la o organizație teroristă, crimă și jaf. Procesul urmează să fie transmis în direct pe YouTube. 

„Datorăm dreptate victimelor terorii FLN“, a declarat ministrul de Externe al Rwandei, Vincent Biruta.

Este puțin probabil ca Rusesabagina să primească un proces echitabil la Kigali. Kagame pare hotărât să-l facă să tacă pe principalul său critic.

Rusesabagina are 66 de ani. Dacă este condamnat, este posibil să nu părăsească niciodată închisoarea în viață. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.