„Secretarul general al Alianţei (Jens Stoltenberg, n.red.) se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.
„Turcia este un membru important al Alianţei Atlantice”, a precizat şefa diplomaţiei franceze. „Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”, a menţionat ea.
În pofida discuţiilor de lunea trecută, la Bruxelles, între Turcia, Suedia şi Finlanda, o deblocare rapidă a candidaturilor celor două ţări la NATO se anunţă complicată în apropierea unui summit al organizaţiei, între 28 şi 30 iunie, la Madrid.
Citește și: INTERVIU Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general NATO: „Divizarea lumii este inevitabilă“
Pe de altă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat sâmbătă, după o discuţie telefonică cu prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, că nu s-a înregistrat niciun progres în ce priveşte voinţa Suediei de a adera la NATO.
În contextul invaziei ruse în Ucraina, Suedia şi Finlanda au cerut să adere la NATO, dar se lovesc de opoziţia Turciei, potrivit Agerpres.
Citește și: Ironii ale liderilor G7 la adresa lui Putin: „Dăm jos sacourile?”. „Trebuie să ne arătăm pectoralii”
Aceasta acuză mai ales Suedia că adăposteşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat de Ankara organizaţie „teroristă”.
Suedia a fost una din primele ţări care au clasificat PKK drept „organizaţie teroristă” încă din anii 1980. Însă, la fel ca multe alte state occidentale, şi-a exprimat sprijinul pentru miliţiile YPG, aliate ale PKK în Siria, care au luptat contra jihadiştilor din Statul Islamic mai ales alături de SUA.
