Pensie diminuată prin recalculare? Sute de mii de pensionari cer dreptate la CCR. Verdictul, pe 25 noiembrie

O lege care promite echitate poate produce inechitate? O recalculare care păstrează pensia mai mare doar pe hârtie poate afecta, în realitate, drepturile pensionarilor?

Acestea sunt câteva dintre întrebările fundamentale care se află în centrul controverselor privind Legea pensiilor nr. 360/2023.

Pensie diminuată prin recalculare? Minerii și sute de mii de pensionari cer dreptate la CCR, pe 25 noiembrie

Pentru sute de mii de foști salariați care au muncit în condiții grele, deosebite și speciale, în minerit, exploatarea uraniului, industria chimică, medii toxice sau radioactive, pe platforme marine și în alte sectoare cu riscuri profesionale ridicate, noua lege a pensiilor a devenit un motiv serios de îngrijorare.

Ceea ce pentru unii poate părea o simplă modificare a unei formule matematice reprezintă, pentru acești oameni, o problemă care le afectează veniturile, drepturile dobândite după zeci de ani de muncă și siguranța financiară la vârsta pensionării.

Disputa a ajuns în fața Curții Constituționale a României (CCR), iar data de 25 noiembrie 2026 poate deveni un reper important pentru clarificarea unor probleme juridice ridicate de aplicarea Legii nr. 360/2023.

Citește și: Pensiile nu au fost indexate doi ani. Pot fi recuperați banii? Un avocat spune cum pot acționa pensionarii

Curtea Constituțională a analizat, la data de 22 octombrie 2026, un număr de 58 de dosare care vizau constituționalitatea unor prevederi din noua lege a pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024. Au fost puse în discuție dispozițiile art. 83, 84, 85, 127 și 144 din Legea nr. 360/2023.

Aceste articole reglementează aspecte esențiale ale sistemului public de pensii:

• formula de calcul a pensiei;

• stabilirea și actualizarea Valorii Punctului de Referință (VPR);

• acordarea punctelor de stabilitate;

• procedura de contestare a deciziilor de pensionare;

• recalcularea pensiilor stabilite în baza legislației anterioare.

CCR va decide peste 10 zile dacă prevederile de mai sus respectă Constituția.

CCR a decis conexarea celor 58 de dosare și a amânat pronunțarea pentru 25 noiembrie 2026. 

Asta înseamnă că excepțiile respective urmează să fie analizate în cadrul procedurii constituționale, iar problema ridicată are o importanță care merită urmărită cu maximă atenție.

Povestea unui grup de mineri: din 20 au mai rămas doar 9

Dincolo de articolele de lege și de calculele juridice există o realitate umană care nu trebuie ignorată. Newsweek România l-a contactat pe Ștefan Adrian Jurcă, reprezentantul unui grup de mineri pensionați nemulțumiți de efectele recalculării pensiilor.

Acesta a relatat că grupul a fost format inițial din 20 de mineri, care s-au organizat în urmă cu aproximativ doi ani și au apelat împreună la serviciile unei case de avocatură pentru a-și susține cauza în instanță. Între timp, 11 dintre membrii grupului au decedat.

Unul dintre dosarele acestora, care privește un fost miner din Valea Jiului, a ajuns în fața Curții Constituționale.Declarația reprezentantului minerilor, relatată de Newsweek România, este una care ar trebui să ne pună pe gânduri:

Acești oameni nu au cerut privilegii. Au cerut ca munca lor, contribuțiile plătite și drepturile recunoscute de legislația în vigoare să fie respectate.

Pentru a înțelege problema trebuie să ne întoarcem la diferențele dintre Legea nr. 263/2010 și Legea nr. 360/2023.

Citește și: Este justificat impozitul pe venit la pensie? Avocat: Pensia contributivă ar trebui tratată ca drept câștigat

În baza legislației anterioare, anumite categorii profesionale beneficiau de stagii complete de cotizare specifice activității desfășurate, inclusiv stagii de 20 de ani pentru anumite activități în subteran.

Noua lege a introdus un mecanism bazat pe numărul total de puncte și Valoarea Punctului de Referință. Potrivit art. 84, VPR este construită prin raportare la valoarea punctului de pensie și la nivelul mediu al stagiului de cotizare de 25 de ani, în condițiile prevăzute de lege.

Problema ridicată de contestatari este că această formulă poate conduce la o diminuare a valorificării punctajelor realizate în anumite condiții speciale de muncă.

Să luăm un exemplu simplificat. Un fost miner care a lucrat în subteran și a realizat punctaje valorificate anterior prin raportare la un stagiu specific de 20 de ani poate ajunge, prin noul mecanism, să fie afectat de raportarea la nivelul general de 25 de ani.

Matematic, trecerea de la 20 la 25 înseamnă o diminuare de 20% a valorii componentei raportate, dacă celelalte elemente rămân identice.

Această explicație este importantă pentru că arată de unde provine una dintre criticile principale: nu s-a modificat munca efectiv prestată, nu s-au șters anii lucrați în subteran și nici condițiile în care s-au realizat contribuțiile, ci s-a modificat mecanismul de transformare a punctajelor în cuantum de pensie.

În plus, este contestată eliminarea coeficientului de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, în funcție de situația individuală, putea majora punctajul cu procente importante.

Reprezentanții pensionarilor susțin că efectul cumulat al acestor modificări poate conduce la diferențe substanțiale între pensia stabilită potrivit legislației anterioare și cea rezultată în urma recalculării.

Ștefan Adrian Jurcă a indicat că, în unele cazuri, diferențele pot ajunge până la 42%. Această cifră trebuie înțeleasă ca o susținere privind anumite situații concrete, nu ca o diminuare generală aplicabilă tuturor pensionarilor.

1. Pensiile de urmaș

Dacă pensia de urmaș este stabilită prin raportare la pensia recalculată, iar aceasta are un cuantum mai mic decât pensia anterioară menținută în plată, poate apărea o diferență în defavoarea urmașului.

Prin urmare, trebuie analizat dacă mecanismul de protecție instituit pentru pensionarul titular se reflectă corespunzător și asupra drepturilor derivate din pensia acestuia.

Citește și: Pensiile nu au fost indexate doi ani. Pot fi recuperați banii? Un avocat spune cum pot acționa pensionarii

2. Indexarea pensiilor

O altă problemă privește modul în care se aplică majorările și indexările prevăzute de lege.

Dacă anumite operațiuni de actualizare se raportează la cuantumul recalculat, inferior celui menținut în plată, pensionarul poate constata că majorarea există în calcul, dar nu se traduce imediat într-o creștere efectivă a sumei încasate.

Cu alte cuvinte, valoarea rezultată din formula de recalculare poate crește fără ca pensionarul să primească automat bani în plus.

3. Recalcularea în urma depunerii unor noi documente

Potrivit exemplului oferit de reprezentantul minerilor, dacă un pensionar se angajează și ulterior depune la Casa de Pensii o adeverință care dovedește venituri sau contribuții suplimentare, majorarea rezultată poate fi aplicată asupra cuantumului recalculat, nu neapărat asupra cuantumului anterior menținut în plată.

În această situație, poate exista o creștere a pensiei recalculate fără o creștere imediată a sumei efectiv încasate.

Aceste trei exemple ridică o întrebare esențială: este suficient să păstrezi formal cuantumul anterior al pensiei dacă, în alte împrejurări, efectele economice ale recalculării se raportează la o valoare mai mică?

Tocmai aceste consecințe trebuie analizate în mod riguros, atât juridic, cât și prin exemple concrete.

Concluziile scrise transmise CCR: argumente privind neconstituționalitatea Legii nr. 360/2023

În acest context se înscriu și concluziile scrise elaborate de CLIZA LAW OFFICE și transmise Curții Constituționale în dosarul nr. 3812D/2024, în vederea pronunțării din 25 noiembrie 2026.

Documentul dezvoltă argumente privind posibila neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 360/2023, în special art. 144 alin. (1), (2) și (6), analizate în corelație cu art. 83, art. 84 și art. 85.

Printre principalele critici formulate se numără:

1. Posibila încălcare a principiului neretroactivității legii.

Art. 15 alin. (2) din Constituția României stabilește că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Argumentul contestatarilor este că drepturile de pensie stabilite în baza legislației anterioare nu pot fi analizate ca și cum ar fi drepturi născute pentru prima dată la intrarea în vigoare a noii legi.

Punctajele au fost realizate în trecut, contribuțiile au fost plătite, iar drepturile de pensie au fost stabilite în baza unor reguli juridice existente la acel moment.

Se pune, așadar, problema dacă noua lege poate modifica în defavoarea pensionarului efectele unor reguli în baza cărora acesta dobândise deja dreptul la pensie.

2. Posibila încălcare a principiului egalității în drepturi.

Art. 16 din Constituție garantează egalitatea cetățenilor în fața legii.

Însă egalitatea nu presupune ignorarea diferențelor obiective dintre persoanele care au lucrat în condiții normale și cele care au desfășurat activități în condiții speciale, deosebite sau alte condiții.

Nu putem ignora faptul că un miner care a lucrat în subteran, un salariat din industria uraniului sau un angajat expus mediilor radioactive și toxice nu a desfășurat aceeași activitate profesională ca o persoană care a lucrat în condiții normale.

Legislația anterioară a recunoscut aceste diferențe prin regimuri juridice specifice.

Prin urmare, trebuie analizat dacă noul mecanism de calcul respectă în continuare particularitățile acestor categorii profesionale.

3. Posibila afectare a dreptului de proprietate.

Art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului oferă protecție drepturilor patrimoniale, în condițiile stabilite de jurisprudența relevantă.

Dreptul la pensie, odată stabilit în condițiile legii, beneficiază de protecția specifică drepturilor patrimoniale. Aceasta nu înseamnă că sistemul de pensii nu poate fi modificat niciodată, ci că intervențiile legislative trebuie să respecte cerințele de legalitate, proporționalitate și securitate juridică.

4. Posibila încălcare a principiului contributivității.

Contribuțiile achitate de-a lungul vieții profesionale trebuie analizate în corelație cu drepturile de pensie recunoscute de lege.

Nu este suficient să se păstreze numărul de puncte realizate dacă mecanismul de transformare a acestora produce efecte economice care pot afecta nejustificat drepturile deja stabilite.

Acestea sunt argumente juridice care urmează să fie analizate de instanțele competente, nu concluzii deja confirmate printr-o decizie a CCR.

Nu este vorba doar despre mineri! Sunt vizate și alte categorii profesionale.

Un aspect foarte important este că această problemă nu privește exclusiv foștii mineri din Valea Jiului sau din celelalte bazine miniere ale țării. Potrivit declarațiilor reprezentantului minerilor publicate de Newsweek România, situația poate afecta și alte categorii profesionale, printre care:

• foștii salariați din exploatarea și prelucrarea uraniului;

• persoanele care au lucrat în medii radioactive;

• angajații din industria chimică și petrochimică;

• persoanele care au desfășurat activități în medii toxice;

• salariații care au lucrat în grupa I și grupa a II-a de muncă;

• persoanele încadrate în condiții speciale sau deosebite;

• foștii angajați de pe platforme marine;

• alte categorii de lucrători care au beneficiat de regimuri speciale de pensionare.

Reprezentantul minerilor a estimat că amploarea problemei ar putea privi peste 600.000 de persoane. Această estimare trebuie privită ca o evaluare comunicată de reprezentantul grupului, nu ca un număr oficial confirmat al pensionarilor afectați.

Totuși, ea arată dimensiunea socială a dezbaterii și necesitatea unei analize care să nu se limiteze la o singură categorie profesională.

În acest moment este foarte important ca toți pensionarii care au contestat deciziile de recalculare să discute cu avocații lor despre posibilitatea susținerii cauzelor prin exemple concrete.

Potrivit informațiilor comunicate în cadrul acestui demers, există peste 4.000 de dosare ajunse la CCR și alte câteva zeci de mii de litigii în instanțele judecătorești.

Dacă aveți un dosar în care sunt contestate dispoziții ale Legii nr. 360/2023, luați legătura cu avocatul care vă reprezintă.

Solicitați-i să analizeze dacă este necesară și posibilă completarea argumentației cu documente și situații concrete care demonstrează efectele recalculării.

Ce documente pot fi relevante?

• Decizia inițială de pensionare, emisă în baza Legii nr. 263/2010.

• Decizia de recalculare emisă în baza Legii nr. 360/2023.

• Adeverințele privind grupa de muncă și condițiile speciale sau deosebite.

• Stagiul complet de cotizare aplicabil la data pensionării.

• Punctajele anuale realizate.

• Coeficientul de corecție aplicat la stabilirea pensiei inițiale, dacă este cazul.

• Situația comparativă a cuantumului pensiei înainte și după recalculare.

• Documente care evidențiază efectele asupra pensiei de urmaș, indexării sau recalculărilor ulterioare, acolo unde acestea sunt relevante.

Fiecare caz trebuie analizat individual, iar înscrisurile trebuie depuse cu respectarea regulilor procedurale aplicabile.