Deutsche Welle: Simbolul dispariției SUA ca superputere

DE Deutsche Welle | Actualizat: 12.09.2021 - 14:17
Simbolul dispariției SUA ca superputere

11 septembrie 2001 a marcat un punct de cotitură. Retragerea din Afganistan, 20 de ani mai târziu, este dovada că Statele Unite pun acum interesele politice interne mai presus de orice, scrie Ines Pohl, șefa studioului DW din Washington.

SHARE

Atacul terorist a lovit în inima Americii, din mai multe puncte de vedere. Un atentat de asemenea amploare nu mai avusese loc până atunci pe teritoriu american.

Nu doar în ceea ce privește numărul victimelor, ci și legat de precizia cu care teroriștii au reușit să distrugă în doar o oră simbolurile principalei puteri economice și militare din lume.

Doar datorită unor pasageri curajoși din al patrulea avion s-a putut evita și un atac asupra Casei Albe sau Congresului, după loviturile de la World Trade Center și Pentagon.

Șocul existențial, aproape uitat

Astăzi, 20 de ani mai târziu, șocul existențial de atunci a fost aproape uitat.

Mai ales pentru cei care sunt acum mai tineri de 30 de ani și care nu-și mai amintesc activ acele zile. Dar și pentru mulți americani care trăiesc departe de New York City sau de Washington, oameni pentru care evenimentele de atunci sunt demult istorie.

Măsurile de securitate sporite la aeroporturi sunt poate în continuare enervante, dar lumea s-a obișnuit cu cozile lungi, oamenii se descalță de bunăvoie la controlul de securitate și plătesc patru dolari pe o sticlă mică de apă în așteptarea îmbarcării.

Citește și: Cum l-a pândit poliția rurală pe Vandam din Voitinel ca să-l prindă fără permis. S-au făcut că e ok

Comemorarea a 20 de ani de la atentate nu ar fi schimbat probabil mult din toată această dinamică. Asta dacă nu ar fi legat președintele Joe Biden retragerea din Afganistan de această dată de importanță majoră din istoria recentă a SUA.

El a numit 11 septembrie drept ziua în care toate trupele americane s-au retras definitiv din Afganistan, dorind să sugereze astfel că misiunea ar fi fost finalizată cu succes. 

11 septembrie 2001 a marcat un punct de cotitură. Retragerea din Afganistan, 20 de ani mai târziu, este dovada că Statele Unite pun acum interesele politice interne mai presus de orice, crede Ines Pohl.
Atacul terorist a lovit în inima Americii, din mai multe puncte de vedere. Un atentat de asemenea amploare nu mai avusese loc până atunci pe teritoriu american.

Nu doar în ceea ce privește numărul victimelor, ci și legat de precizia cu care teroriștii au reușit să distrugă în doar o oră simbolurile principalei puteri economice și militare din lume. Doar datorită unor pasageri curajoși din al patrulea avion s-a putut evita și un atac asupra Casei Albe sau Congresului, după loviturile de la World Trade Center și Pentagon.

Citește și: Interlopul Faraonu de la Madrid și-a dotat soția cu pistol. Ea face poze cu arma, Corduneanu dă like

Astăzi, 20 de ani mai târziu, șocul existențial de atunci a fost aproape uitat. Mai ales pentru cei care sunt acum mai tineri de 30 de ani și care nu-și mai amintesc activ acele zile. Dar și pentru mulți americani care trăiesc departe de New York City sau de Washington, oameni pentru care evenimentele de atunci sunt demult istorie.

Măsurile de securitate sporite la aeroporturi sunt poate în continuare enervante, dar lumea s-a obișnuit cu cozile lungi, oamenii se descalță de bunăvoie la controlul de securitate și plătesc patru dolari pe o sticlă mică de apă în așteptarea îmbarcării.

Comemorarea a 20 de ani de la atentate nu ar fi schimbat probabil mult din toată această dinamică. Asta dacă nu ar fi legat președintele Joe Biden retragerea din Afganistan de această dată de importanță majoră din istoria recentă a SUA.

El a numit 11 septembrie drept ziua în care toate trupele americane s-au retras definitiv din Afganistan, dorind să sugereze astfel că misiunea ar fi fost finalizată cu succes.

Din nou resentimente islamofobe

Privind însă imaginile din prezent de la Kabul, ne vine greu să vorbim de un succes de politică externă. Iar discuțiile interne privind soarta refugiaților din Afganistan au reaprins resentimentele islamofobe din primii ani de după atentate.

Se pare că musulmanii vor fi transformați în mingi pe terenul de joc politic din campania electorală care va preceda alegerile intermediare din SUA. Imaginile groazei din urmă cu 20 de ani vor fi folosite exact în acest scop.

Pentru a înțelege prezentul, ajută adesea analizarea trecutului. În septembrie 2001, George W. Bush era în primul său an de președinte al Statelor Unite. El a fost aplaudat după ce a anunțat că îl va trage la răspundere prin orice mijloace pe capul atentatelor terotiste, Osama Bin Laden.

În anii ce au urmat, au fost investite miliare de dolari în așa-numitul război împotriva terorismului. Au fost sporite dotările serviciilor secrete și ale armatei. A fost acceptată ideea că SUA ar fi amenințate din afara țării și că trebuie făcut totul pentru a anula această amenințare pentru totdeauna.

Un vis neîmplinit

Dar, cu fiecare an în care amintirea turnurilor prăbușite continua să se șteargă, a scăzut și disponibilitatea de a spori jertfele umane și miliardele cheltuite într-un război care părea fără sfârșit. Elita politică a căzut astfel într-o capcană. Pentru a justifica războaiele, nu a mai ajuns argumentul combaterii rețelelor teroriste - cel puțin nu după uciderea lui Osama Bin Laden în 2011 în Pakistan.

Sprijinirea forțelor democratice din țările respective a devenit un argument tot mai des utilizat. Scopul ar fi fost transformarea Afganistanului într-un stat cu structură occidentală. Ca anterior în cazul Vietnamului, a existat și aici concepția eronată a exportării propriului sistem politic pentru a apăra lumea de comunism, extremism și terorism.

Acest vis nu s-a împlinit. Joe Biden nu lasă vreo urmă de îndoială: activitățile politice externe ale SUA sunt subordonate strict propriilor interese americane. Angajamentul militar al SUA în afara țării va fi redus și mai mult. Președintele Biden se va axa mai mult pe nevoile interne, precum îmbunătățirea infrastructurii și combaterea catastrofei climatice.

Cine va umple vidul creat?

În politica externă a SUA, mai există o singură temă cu greutate: lupta pentru supremație cu China. În Siria, americanii au dat deja mână liberă Rusiei, SUA nu se implică nici în Libia. Nici măcar Israelul nu vrea să se mai bazeze pe America și își extinde relațiile cu statele arabe. Greu de estimat cât vor dura astfel de alianțe. Mulți experți se tem că nivelul de inhibiție pentru așa-numitele atacuri militare preventive vă scădea pe măsura ieșirii din joc a SUA.

La 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA, turnurile prăbușite de la World Trade Center au devenit simbolul dispariției Americii ca mare polițist mondial, poziție asumată și deținută decenii îndelungate. Și un semn de exclamare ca un avertisment că trebuie formate noi alianțe, dacă se dorește ca vidul de putere astfel rezultat să nu fie umplut de puterile antidemocratice.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.