Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos că măsurile vor face parte din planul industrial al UE Green Deal, pentru a face din Europa un centru pentru tehnologie curată şi inovare.
”Scopul va fi concentrarea investiţiilor pe proiecte strategice de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare. Ne vom uita în special la modul de simplificare şi accelerare a autorizaţiilor pentru noi centre de producţie cu tehnologie curată”, a spus von der Leyen într-un discurs la întâlnire.
”Pentru a menţine industria europeană atractivă, este nevoie să fim competitivi cu ofertele şi stimulentele care sunt disponibile în prezent în afara UE”, a adăugat von der Leyen. Anterior, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), Fatih Birol, a declarat unui grup WEF că securitatea energetică este acum cel mai mare motor al investiţiilor în climă.
Birol a spus că Legea de reducere a inflaţiei din SUA (IRA), care a fost semnată de preşedintele Joe Biden anul trecut, va stimula investiţiile în energie mai curată şi va reprezenta cel mai important acord privind schimbările climatice de la Acordul de la Paris din 2015.
citeşte şi: Ursula von der Leyen: „UE trebuie să sporească în continuare presiunea asupra Rusiei”
Acest punct de vedere a fost repetat de Larry Fink, directorul general al celui mai mare manager de active din lume, BlackRock, care a declarat la un eveniment din marja reuniunii WEF că măsurile guvernului SUA să finanţeze o tranziţie mai rapidă în cea mai mare economie a lumii, prin intermediul IRA, a fost ”o schimbare a jocului”.
Reprezentantul american pentru Climă, John Kerry, a declarat într-un grup separat privind finanţarea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon că singura modalitate de a evita daune catastrofale cauzate de schimbările climatice este ca guvernele şi companiile să cheltuiască mult, conform News.ro.
"Cum ajungem acolo? Lecţia pe care am învăţat-o în ultimii ani... este bani, bani, bani, bani, bani, bani, bani", a spus Kerry despre ceea ce era necesar pentru ca lumea să aibă orice şansă de a respecta obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
citeşte şi: Olaf Scholz și Ursula von der Leyen cer un ”plan Marshall” pentru reconstrucția Ucrainei
În timp ce ţările europene au salutat noul angajament faţă de tranziţia energetică din partea administraţiei lui Biden, unii se tem că acesta le poate dezavantaja companiile.
”Înţeleg importanţa legii din perspectiva SUA, dar, pe de altă parte, ar trebui să mă gândesc şi la interesele europene”, a declarat Jozef Sikela, ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, în cadrul aceluiaşi panel al WEF ca Birol.
Criza energetică a Europei, declanşată de invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut, a fost resimţită în UE, care are 27 de state membre, preţurile gazelor crescând cu aproape 90% anul trecut faţă de anul precedent.
Sikela a spus că gospodăriile şi industriile europene plătesc cea mai mare factură pentru criza energetică globală, în timp ce noua legislaţie americană va atrage investitorii şi va forţa guvernele să intre într-o competiţie ”periculoasă” pentru subvenţii.
