Care e cea mai sigură țară în caz de război nuclear global, pandemie sau erupția unui supervulcan (studiu)
Unde ai avea cele mai mari șanse dacă lumea ar fi lovită de un război nuclear, o pandemie devastatoare sau un supervulcan? Un studiu publicat în Global Challenges indică o țară exotică drept cea mai rezilientă țară în fața marilor catastrofe globale.
Un război nuclear, impactul unui asteroid, o pandemie devastatoare, prăbușirea infrastructurii sau erupția unui supervulcan sunt scenarii pe care nimeni nu și-ar dori să le trăiască. Oamenii de știință au încercat însă să răspundă unei întrebări tulburătoare: dacă o catastrofă globală s-ar produce, unde pe Pământ ar avea o societate cele mai mari șanse să continue să funcționeze?
Care e cea mai sigură țară în caz de război nuclear global, pandemie sau erupția unui supervulcan (studiu)
Cercetarea, publicată în revista științifică Global Challenges și prezentată de ScienceAlert, a analizat atât amenințările capabile să provoace perturbări la scară planetară, cât și caracteristicile care ar permite unei țări să reziste în fața lor.
„Australia este probabil cel mai rezilient loc de pe Pământ atunci când vine vorba de riscuri catastrofale globale”, explică cercetătorii în lucrarea coordonată de Florian Ulrich Jehn, cercetător de mediu la Universitatea din Hagen, Germania.
Citește și: VIDEO Europa: „Risc de război nuclear cu Rusia”. Putin atacă Ucraina cu rachete Oreșnik
Asta nu înseamnă însă că Australia ar fi un refugiu perfect sau că locuitorii săi ar fi feriți de consecințele unui dezastru planetar. Cercetătorii subliniază tocmai contrariul: niciun loc de pe Pământ nu este complet sigur.
Australia este, în schimb, țara care apare cel mai frecvent ca fiind rezilientă atunci când sunt analizate împreună mai multe categorii de catastrofe.
Pentru a ajunge la această concluzie, Jehn și colegii săi au analizat sute de studii și rapoarte referitoare la riscuri precum impactul asteroizilor, erupțiile vulcanice majore, pandemiile, atacurile cibernetice și alte evenimente capabile să afecteze simultan mai multe regiuni ale planetei.
De ce Australia ar putea rezista mai bine unei catastrofe globale
Cercetătorii au grupat marile amenințări în trei categorii.
Prima cuprinde evenimentele care ar provoca o reducere bruscă a cantității de lumină solară care ajunge la suprafața Pământului.
Un asemenea scenariu ar putea apărea după o erupție vulcanică uriașă, impactul unui asteroid sau declanșarea unei ierni nucleare. Particulele și praful ajunse în atmosferă ar putea bloca o parte din lumina Soarelui, cu efecte devastatoare asupra temperaturilor și producției agricole.
A doua categorie cuprinde pierderile catastrofale de infrastructură globală.
Aici intră scenarii precum atacuri cibernetice de amploare, furtuni geomagnetice severe, pandemii sau impulsuri electromagnetice care ar putea afecta electricitatea, comunicațiile, transporturile și producția ori distribuția alimentelor.
A treia categorie privește riscurile biologice catastrofale globale: agenți biologici naturali sau creați de om capabili să provoace pierderi masive de vieți omenești și perturbări sociale la nivel continental sau planetar.
O țară capabilă să reziste unor asemenea șocuri are nevoie de mult mai mult decât o poziție geografică favorabilă.
Analiza arată că reziliența este asociată cu instituții stabile, prosperitate economică, inegalitate redusă, o bază industrială puternică, capacitate de producție internă, diversificare și un grad mai mic de dependență față de lanțurile comerciale îndepărtate.
Izolarea geografică poate reprezenta, de asemenea, un avantaj.
Australia combină multe dintre aceste caracteristici.
Este o insulă-continent care se poate izola relativ ușor, dispune de o producție alimentară foarte mare, resurse naturale importante, minerit și industrie internă și are o economie dezvoltată și instituții democratice stabile.
„Niciun loc de pe Pământ nu este imun la toate riscurile catastrofale globale, dar Australia este țara cel mai des identificată ca fiind rezilientă”, afirmă autorii studiului.
În analiza cercetătorilor, Australia a fost singura țară identificată direct ca având caracteristici de reziliență în toate cele trei mari categorii de riscuri analizate.
„Este o insulă, așa că se poate izola și închide mult mai ușor. Australia produce o cantitate incredibilă de hrană, are o industrie internă dezvoltată și un sector minier puternic. De asemenea, este bogată și are o democrație destul de stabilă, toate acestea făcând o țară să fie mai rezilientă”, a explicat Florian Ulrich Jehn, cercetător de mediu la Universitatea din Hagen.
Nici Australia nu este un refugiu perfect. Ce alte țări apar în studiu
Avantajele Australiei vin și cu vulnerabilități.
Izolarea care ar putea proteja țara în cazul unor pandemii sau perturbări sociale o face simultan dependentă de transportul maritim și de comerțul internațional pentru anumite produse esențiale.
„Cu toate acestea, chiar și această țară este vulnerabilă la anumite pericole și depinde de comerțul internațional continuu pentru combustibil, medicamente și îngrășăminte”, avertizează cercetătorii.
Australia este, de asemenea, puternic expusă consecințelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, atunci când diferitele riscuri și capacitatea de recuperare sunt analizate împreună, țara rămâne în fruntea evaluării.
După Australia, cercetătorii identifică drept state cu un nivel ridicat de reziliență Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina.
Nici acestea nu sunt însă ferite de vulnerabilități. Poziția geografică poate proteja împotriva unei amenințări și, simultan, poate crește expunerea la alta.
„Toate țările cel mai des menționate, cu excepția Elveției, au linii de coastă lungi care ar putea fi afectate de tsunamiuri provocate de un obiect din apropierea Pământului”, scriu autorii studiului.
Riscul vulcanic reprezintă o altă problemă.
„Toate, cu excepția Elveției, ar putea fi afectate de erupția unuia dintre numeroșii vulcani din Asia de Sud-Est și America de Sud, așa cum s-a întâmplat cu Tambora în 1815. Toate depind de comerț. Nu există niciun loc pe Pământ care să reprezinte un refugiu complet în fața riscurilor catastrofale globale”, avertizează cercetătorii.
Concluziile studiului nu sunt importante doar pentru oamenii care s-ar întreba unde ar putea supraviețui unei catastrofe.
Identificarea unor state cu o reziliență structurală ridicată ar putea avea implicații concrete pentru pregătirea omenirii în fața unor dezastre extreme.
Țări precum Australia și Noua Zeelandă ar putea deveni puncte strategice pentru păstrarea rezervelor alimentare, a băncilor de semințe sau a altor resurse esențiale, iar capacitatea lor industrială le-ar putea permite să contribuie la coordonarea unui răspuns internațional după un dezastru planetar.
Autorii insistă însă că supraviețuirea nu trebuie să devină obiectivul principal atunci când unele dintre aceste scenarii pot fi evitate.
„Prevenția este întotdeauna de preferat rezilienței”, afirmă autorii studiului.
Pentru alte amenințări, precum erupțiile vulcanice majore, prevenția nu este în prezent posibilă. În asemenea situații, pregătirea poate deveni decisivă.
„Când se vor produce, diferența dintre societățile care au investit în factorii identificați aici și cele care nu au făcut-o se va măsura în vieți omenești”, concluzionează cercetătorii.
