Pe 22 septembrie românii îl sărbătoresc pe Sfântul Foca, unul dintre mucenicii despre care se spune că avea puterea de a tămâdui oamenii. El făcea minuni încă din copilărie și a continuat și după ce a fost ucis de soldații împăratului Traian.
Sarbatoare
La a unsprezecea sa aniversare, Gerardo, un copil orfan, nu ar fi făcut nicicum o petrecere cu stil, ci abia a avut un tort, pentru a sufla în lumânări și a-și pune o dorință. Dar, datorită simțului comunităţii, sărbătoarea s-a transformat în mult mai mult.
Pe 31 august este una dintre cele mai mari sărbători ale românilor. Este vorba despre Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului. Se spune că acesta este țesut de însăşi Fecioara Maria din păr de cămilă.
Un sfânt care a trăit toată viața în post și rugăciune este prăznuit la 1 septembrie. El și-a alungat mama care venise să îl vadă la mănăstire spunându-i că-l ”tulbură”. În tradiția populară este cunoscut ca sfântul care a închis vânturile într-o bute și nu le-a mai dat drumul.
Este sărbătoare mare în calendarul ortodox. În fiecare an, pe 25 iulie se prăznuiește adormirea Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria, Preasfinta Născătoare de Dumnezeu.
De Sfântul Ilie românii au o serie de tradiții și obiceiuri care, în percepția lor, le aduc noroc. El este considerat protectorul recoltelor și a primit puterea de a deschdie cerurile.
Românii păstreză tradiția ca de 1 Mai să meargă la iarbă verde și să facă grătar. Însă înainte de a merge la cumpărături pentru a lua mici, cârnați și alte produse din carne, trebuie să se informeze unde pot să facă foc.
Sfântul Gherorge este sărbătorit de credincioși pe 23 aprilie. În icoane el apare ca biruitorul de balaur. A făcut multe minuni și și-a dat viața pentru credință. Românii au o serie de superstiții legate de această zi.
