Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a spus că școlile s-ar putea deschide pe 8 februarie.

Şcolile nu au fost, în mod general, un factor de supra-răspândire a coronavirusului şi doar în cazuri excepţionale au devenit sursă de transmitere a COVID-19. Asta, mai ales când nu au fost respectate măsurile de prevenție, potrivit unor studii realizate de-a lungul anului 2020, relatează miercuri EFE, citat de Agerpres.

Printre principalele concluzii figurează şi faptul că şcolile au reflectat situaţia epidemică a comunităţii din care fac parte şi că ,atunci când transmiterea virusului este scăzută la nivel comunitar, copiii şi centrele de învăţământ nu au devenit focare de contagiere cu COVID-19. Potrivit cifrelor OMS, copiii şi adolescenţii cu vârste de sub 18 ani au reprezentat anul trecut, doar 8% din cazurile globale de COVID-19 , deşi ei reprezintă 29% din populaţia mondială.

Publicația The Conversation se întreabă cât de în siguranță vor fi elevii care se întorc la școală în Australia țară care, de la începutul pandemiei, a avut 26.000 de infecții și 909 decese de coronavirus.

Două treimi din infecțiile din grădinițe și școli nu s-au transformat în focare de infecție. Acolo unde elevii sau profesorii au transmis virusul, acest aspect a fost legat mai degrabă de o infecție masivă în comunitate decât de faptul că respectivele persoane mergeau la școală. Pentru a putea merge la școală trebuie respectate trei măsuri: limitarea adulților în școli și grădinițe, „stați acasă când vă simțiți rău, cu simptome asemănătoare răcelii”, testarea timpurie.

Și, totuși, se întreabă autorul de ce alte state au decis să închidă școlile.

În SUA, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a remarcat că: „tendințele de infectare în rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani au fost similare cu cele din rândul adulților”.

În Norvegia, unde testarea a fost pe scară largă, școlile au fost deschise cu măsuri restrictive. A existat o transmisie minimă de la copil la copil (0,9%, 2 din 234) și de la copil la adult (1,7%, 1 din 58).

Alte țări au ales să închidă școlile ca ultimă soluție după ce au decretat și lockdown. Ele s-au confruntat cu rate extrem de ridicate de transmitere intarcomunitară și cu un numărul zilnic mare de cazuri de infecție. Doar reducerea pe scară largă a mișcării populației a putut fi eficientă.

Elevii, motorul pandemiei ?

Un alt articol publicat tot de The Conversation în luna noiembrie arată: „copiii pot transmite coronavirus în același ritm ca adulții”.

„Cele mai recente cercetări arată că infecțiile la copii sunt cel mai frecvent nedetectate. Copiii sunt la fel de predispuși ca adulții la a fi infectați. Copiii transmit probabil virusul la o rată similară. În timp ce, din fericire, copiii sunt mult mai puțin susceptibili decât adulții să se îmbolnăvească grav, nu același lucru este valabil și pentru adulții care au grijă de ei. Dovezile sugerează că școlile au fost motorul celui de-al doilea val al epidemiei din Europa și din alte zone”, a arată publicația.

New York Times scrie că noua tulpină COVID se răspândește la fel de ușor în rândul copiilor ca și în rândul adulților. Un raport a estimat că noua variantă este cu aproximativ 30% până la 50% mai contagioasă, dar nu cu 70% cât au estimat inițial cercetătorii.

Ce se întâmplă cu școlile în Europa

În Anglia, școlile s-ar putea redeschide treptat de la mijlocul lunii februrie, în funcție de gradul de infectare din fiecare regiune, scrie BBC. În Țara Galilor școlile rămân închise cel puțin până pe 29 ianuarie, iar în Scoția până pe 15 februarie. În Germania școlile rămân închise cel puțin până pe 14 februarie. Școlile sunt deschise în Franța, Spania și Portugalia.