Manualele de istorie despre Revoluție: Comuniștii au tras în oameni. Execuția lui Ceaușescu, unică

DE Petre Bădică | Actualizat: 21.12.2021 - 17:41

Revoluția Română este marginalizată în manualele de clasele a XI-a și a XII-a din care învață elevii de liceu. I se acordă o importanță periferică.

SHARE

Newsweek România a analizat trei manuale de istorie pentru elevii aflați în ultimii ani de liceu.

Descrierea Revoluției se face într-un mod neutru, fără a fi identificați vinovați. Revoluția este văzută ca o bornă, o schimbare de paradigmă: de la comunism la capitalism. Sec. O trambulină spre democrație și nimic mai mult. Nu există „povestea” Revoluției care să îi dea greutatea meritată. Care să o fixeze în memoria tânărului de 17-18 ani.

Citește și: VIDEO 15.000 de participanți la protestul de la Parlament. Simion le-a cerut să meargă și la Guvern

 Singurele nume menționate sunt cele ale lui Petre Roman sau Ion Iliescu, ultimul prezent cu două citate și într-o notă pozitivă. Manualele acordă o importanță mai mare evenimentelor care au urmat Revoluției (anii 90) decât Revoluției însăși.  

Citește și: Teodor Mărieș: Dacă s-ar dori, dosarul Revoluției din 1989 poate fi rezolvat în 6 luni

Manualul de clasa a XII-a, coordonat de Alexandru Barnea de la Editura Corint.

„Reîntoarcerea la democrație” 

„Puterea care s-a impus în urma evenimentelor din decembrie 1989 a elaborat o nouă Constituție, adoptată printr-un referendum în decembrie 1991 (un altul, al revizuirii acesteia, a avut loc în 2003). Noua lege fundamentală urma unei revoluții, dar prelua din vechiul regim comunist o formă de stat, republica, impusă printr-un act de forță, fără nicio confirmare a națiunii.

Dorința de a marca diferențe vizibile față de precedentele constituții liberale, pe care, de fapt, le urma, avea în vedere adaptarea unor instituții precum Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului. Documentele Organizației Națiunilor Unite reprezentau sursa unor drepturi sociale și economice de asemeni introduse pentru prima oară. Era astfel reîntronat în societatea românească statul de drept…”, se arată într-o singură pagină numită „Reîntoarcerea la democrație” .

Citește și: VIDEO Ciudata „umflare” a dosarului Revoluției: de la 1.500 la 3.330 de volume

„Răsturnarea regimului comunist” se întinde pe o jumătate de pagină.

„Sfârșitul comunismului în România a fost la fel de violent ca începutul său și s-a produs, ca alte evenimente importante, la confluența unei conjuncturi internaționale favorabile cu o stare de revoltă care, îndelung reprimată, a găsit în cele din urmă momentul exploziei. Anul 1989 a confirmat cele mai sumbre previziuni despre viitorul țărilor socialiste din Europa Centrală și de Est și lumea înmărmuăriă a văzut cum promisiunile de neamestec ale URSS făcute de Mihail Gorbaciov se împlinesc, reînchizându-se cercul deschis la Ialta în urmă cu aproape 45 de ani.

În fine, Declarația celor trei mari puteri privitoare la Europa eliberată își găsea acum împlinirea, nicio altă voință în afara celor ale popoarelor acum dezrobite de comunism nemaiavând puterea de altă dată.

Evenimentele de la Timișoara și apoi cele desfășurate la București în zilele de 16-25 decembrie s-au înscris în seria deschisă de Polonia, dar au avut și particularitățile lor.

Este cert că doar în România răsturnarea regimului comunist s-a produs printr-o mișcarecare violentă, în cursul căreia conducerea superioară de partid a ordonat să se tragă, numărul victimelor sporind semnificativ în zilele următoare căderii lui Ceaușescu, ca să scadă brusc după execuția sa. Pe de altă parte, niciunul dintre liderii răsturnați de la putere din celelalte țări socialiste nu a avut soarta lui Ceaușescu.

Noua putere s-a constituit pe baza programului în 10 puncte al Frontului Salvării Naționale (FSN), dar drumul până la democrație și economia de piață avea să se arate lung și sinuos. Până ce istoricii vor consacra studii fundamentale ultimilor ani ai istoriei noastre să arătăm doar câștigurile incontestabile…”, se arată în continuare.

Realizările menționate în manual sunt: adoptarea unei constituții, democratizarea țării și alternanța la putere după alegerile din 1996.

Nu se vorbește de rolul pe care l-a avut fostul președinte Iliescu la Revoluție. Nici despre teroriști sau rolul jucat de armată. Iar moartea tragică a lui Ceaușescu, în comparație cu destinul mai bun al altor conducători comuniști, îl pun într-o lumină, cumva, pozitivă.

La aceeași editură a apărut manualul de istorie de clasa a XII-a coordonat de Zoe Petre.

Punctul 8 de la Timișoara, scos în față

Din subcapitolul „De la regimurile partidului unic la democrație (1938–1990)” aflăm că: „Regimul pluripartidist a fost reinstaurat în România imediat după păbușirea regimului comunist, la 22 decembrie 1989, eveniment care a dus și la dispariția Partidului Comunist și a ultimului său conducător, Nicolae Ceaușescu”.

Sunt enumerate două cereri ale revoluționarilor: „Abandonarea rolului conducător al unui partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ”.

Evenimentele din decembrie sunt anunțate cronologic: „21 decembrie1989: fuga și arestarea lui Nicolae Ceaușescu. Constituirea FSN” și „prăbușirea regimului comunist și executarea soților Ceaușescu în decembrie 1989 a însemnat sfârșitul totalitarismului”.

Urmează câteva explicații despre punctul 8 de la Timișoara, „o adevărată cartă a revoluției Române”. Se mai menționează că: „singura țară în care sfârșitul regimului comunist, în decembrie 1989, a dus la vărsare de sânge a fost România”.

Revoluția Română este sărac zugravită. Menționarea ei este demnă de „cotele apelor Dunării”, care nu trezește niciun fior celui care primește informația.

Manualul de istorie pentru clasa a XI-a coordonat de Alexandru Barnea

Din comunicatul către țară al Frontului Salvării Naționale 

În Capitolul „Lunga tranziție spre statul de drept” se spune: „Îndepărtarea regimului totalitar a fost însoțită încă din primul său ceas de un proiect de reconstrucție instituțională în care la loc de frunte se afla refacerea statului de drept și a societății civile (pluralism politic, alegeri libere, separarea puterilor în stat), puncte importante în comunicatul către țară al Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989. După aproape doi ani de instabilitate și confruntare politică nu de puține ori violentă, primul pas important spre statul de drept l-a constituit adoptarea primei Constituții de după 1989, la 8 decembrie 1991”.

Urmează un scurt citat din cartea lui Iliescu – Revoluția trăită.

„1989 a fost momentul revenirii României între statele democratice ale lumii. O revenire spectaculoasă, datorată revoluției televizate în direct, și tragic, prin sacrificiile umane din decembrie 1989”, mai scrie în manual.

În manualele de istorie, din careînvață elevii de 17 și 18 ani, momentul Revoluției Române nu are nicio încărcătură emoțională. Tinerii nu primesc mesajul esențial: fără sacrificul celor din 1989, nu ar fi cunoscut libertatea.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.