„Săptămâna trecută am fost invitat la dezbaterea „Profesionalizarea Managementului Școlar”, eveniment organizat de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului României.
Discuția s-a purtat în jurul unui proiect de modificare a legii învățământului prin care funcția de conducere în unitățile școlare preuniversitare de stat să fie împărțită între un director educativ și unul administrativ. Se dă curs astfel unei inițiative ce-mi aparține și pe care am dezvoltat-o într-un articol, în martie 2019, în exclusivitate pentru Newsweek, pe care îl puteți reciti AICI.
Sunt onorat că toți partenerii educaționali care au participat la această adunare și-au exprimat deschiderea pentru susținerea unui astfel de proiect. Rămâne ca el să capete toate valențele pentru ca această transformare legislativă să aibă potențialul de a aduce valoare școlii românești.
Deschid aici, acum, o altă filă care ar putea să rezolve definitiv grija privind corectitudinea evaluării examenelor naționale ce se desfășoară în sistemul de învățământ. Mă refer, desigur, la Examenul de Evaluare Națională, la Examenul de Bacalaureat Național, la cel de Definitivare în învățământ, la cel de Titularizate, dar și la eventualul Concurs pentru ocuparea funcției de director educativ în învățământul preuniversitar. Legat de această ultimă propunere afirm că trebuie să se desprindă total de implicarea politicului, iar comisiile de examinare trebuie să fie obiective, imparțiale și nu în ultimul rând competente. Se cunoaște foarte bine care era componența acestor comisii la ultimele concursuri organizate și cât de subiectiv și dus în derizoriu a devenit acest concurs tocmai din această cauză.
Pentru aceasta nu am redescoperit roata, ci am analizat cum au stabilit decidenții să se facă evaluarea, atunci când în joc sunt fonduri europene. Mai precis, vin cu propunerea ca toate concursurile naționale să fie evaluate după modelul european de evaluare a granturilor.
Pe scurt, grupuri formate din 2 experți naționali în evaluare să primească aleatoriu lucrările secretizate, scanate, iar dacă la colectarea rezultatelor diferența de punctaj este prea mare, să fie repartizate pentru recorectare unei alte echipe, eliminându-se, apoi, notele extreme. Infrastructura pentru implementarea unui astfel de proiect nu este greu de realizat. Propun ca ea să înceapă odată cu lansarea metodologiei pentru concursul mai sus anunțat. Nu de alta, dar, oricât de bună ar fi pregătirea unui candidat, nu garantez că, în comisiile județene stabilite pentru organizarea concursurilor, vor fi oameni cu calități profesionale, dar mai ales etice, care să asigurare calitatea evaluării”, scrie profesorul Cătălin Osiceanu.
Cătălin Osiceanu este profesor de matematică la Școala „Grigorie Ghica Voievod" din București
