Se pare că responsabilii din Ministerul Educației, care se ocupă cu elaborarea subiectelor la matematică, răspund criticilor venite din rândul profesorilor de matematică, dar și ale societății civile. Se reclama faptul că subiectele ajunseseră la un grad minim de dificultate, motiv pentru care interesul pentru matematică scăzuse. În acest ritm, societatea românească, în ansamblul ei, ar fi avut de suferit, deoarece Școala Românească de Matematică a pregătit, de-a lungul anilor, elevi cu a căror faimă de mândrim.
Faptul că se spune că la Microsoft Corporation, o compania americană, cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 90 000 de angajați din mai mult de 100 de țări, a treia limbă vorbită este limba română, este și o consecință a pregătirii corespunzătoare, dintr-o anumită perioadă, la matematică. Un renumit profesor de matematică, domnul Sorin Borodi, a realizat o bază de date cu subiecte date la admiterea în învățământul liceal, aproape completă, din anul 1933 până în prezent. Nu trebuie să fii profesor de matematică ca să poți compara nivelul ridicat al subiectelor, de pe vremea bunicilor și părinților, cu ce cel al subiectelor din prezent. Puteți consulta această listă AICI
Desigur, ridicarea nivelului de dificultate, în acest an, nu este semnificativă, dar trebuie înțeles că nici nu se poate alt ritm. E nevoie ca această măsură să se interpună cu o reformă reală în sistemul de învățământ.
Examenul de anul acesta a fost structurat pe trei secțiuni.
În prima parte, elevilor li s-au testat cunoștințe elementare de matematică, specifice vârstei lor, cum ar fi: ordinea efectuării operațiilor, aflarea unui procent dintr-un număr, identificarea unor numere, cu anume proprietăți, dintr-o mulțime, determinarea perimetrului unei figuri geometrice elementare și a ariei totale a unui corp geometric, cunoscându-se o parte componentă a acestora. Au mai avut de interpretat dependențe funcționale dintr-o diagramă.
La partea a doua, așa cum se cunoștea din modelele prezentate de minister, elevii au avut de desenat un corp geometric, reprezentat de o piramidă patrulateră regulată. Cu această cerință, punctajul total calculat pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor asigură nota 5. Următorul subiect verifică însușirea tehnicilor de calcul cu numere raționale și cunoașterea formulei mediei geometrice. Subiectul al treilea este primul, din cele trei, care le-a creat probleme elevilor, fiind o aplicație a teoremei împărțirii cu rest și a divizibilității numerelor naturale. Mai departe, elevii au avut de reprezentat grafic o funcție liniară și de a valorifica o proprietate a unui punct situat pe grafic. Ultimul exercițiu de la această parte, prezintă o expresie algebrică care, prin calcule, trebuia să fie adusă la forma cea mai simplă. Aceste subiecte, în mod normal, nu ar fi trebuit să creeze probleme unui elev de nivel mediu.
Partea a treia, a fost prezentată simbolic de un elev ca fiind „puntea suspinelor”. Două probleme, una de geometrie plană iar cealaltă de geometrie în spațiu, au generat dificultăți la câte un subpunct al fiecăreia. Coliniaritatea a trei punte nu putea fi remarcată și demonstrată decât de un elev destul de familiarizat cu tipul acesta de probleme, iar determinarea unei funcții trigonometrice a unui unghi format de două drepte necoplanare se înscrie în rândul cerințelor pe care un elev de 10 le-ar rezolva, dar nu fără efort. Dacă am reușit să vă stârnesc curiozitatea, puteți consulta subiectele și baremul AICI.
