Programul de guvernare al coaliţiei PSD-PNL-UDMR-minorităţi prevede o serie de reforme privind consolidarea fiscal-bugetară, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
Citește și: Cum influențează grupele de muncă și indicele de corecție recalcularea pensiei? Cât dai impozit?
Veste proastă, pentru bogații României. Marile averi, impozitate progresiv
Reformele privind consolidarea fiscal-bugetară incluse în Programul de guvernare al coaliţiei PSD-PNL-UDMR-minorităţi includ, de exemplu:
- Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%
- Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală
- Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă
- Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii şi studenţii care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani);
- Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active
Iar, în premieră pentru un program de guvernare din România, în documentul asumat de noua coaliţie apare noțiunea de impozitare progresivă a marilor averi, la capitolul „Reforma fiscal-bugetară”, subpunctul „Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară”.
Nu se detaliază însă în niciun fel ce înseamnă „Impozitarea progresivă a marilor averi”, deocamdată. Și nici nu se avansează praguri și procente ori sumele ce s-ar putea strânge la buget în urma acestei măsuri.
În același timp, conform unui ordin al ANAF din 2024, „persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii”.
„Taxa pe lux” introdusă din 2024 nu are legătură cu impozitarea progresivă a marilor averi
Din acest iulie 2024, a intrat în vigoare „Taxa pe lux”, introdusă prin legea 296/2023.
Adică, românii care au în proprietare clădiri rezidențiale cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei, adică 500.000 de euro, și/sau autoturisme înmatriculate în România a căror achiziție depășește suma de 375.000 lei, adică 75.000 de euro, sunt obligați să depună la ANAF formularul 216.
Citește și: Taxa pe avere se va depune de două ori pe an. Luxul, evaluat de inspectorii ANAF
Astfel, dacă o persoană deține o mașină ce valorează 100.000 de euro, atunci va plăti un impozit la stat de 75 de euro, adică 0,3% din 25 de mii de euro, sumă ce reprezintă diferența dintre valoarea autovehiculului și plafonul neimpozabil.
În cazul impozitului pentru locuințe de lux, cine are în proprietate un imobil în valoare de 1 milion de euro, va plăti statului un impozit de 1.500 de euro, adică tot 0,3% aplicat la suma determinată, prin diferența dintre valoarea de piață a bunului și plafonul neimpozabil de 500.000 de euro.
