Sorin Dinu, analist economic: Gaura neagră de la CE Oltenia. Cum îngropi miliarde din bani publici în lignit?

Sorin Dinu a explicat în exclusivitate pentru Newsweek România cum nerealizarea parcurilor fotovoltaice și a centralelor pe gaz, programate a fi gata în anul 2025, în gestiunea Complexului Energetic Oltenia, lasă România vulnerabilă în fața crizelor de aprovizionare cu energie.

Nu numai atât, ceea ce produce CE Oltenia e foarte scump, deci necompetitiv. Ar fi trebuit să edifice parcuri fotovoltaice şi centrale pe gaze, care să înlocuiască actualele complexe revolute. Nu au făcut-o.

Şi, în loc să meargă pe drumul spre tranziţia energetică, managerii de la CE Oltenia vor să revină la deschis noi exploatări de suprafaţă, pentru a continua să ardă lignitul.

Sorin Dinu: CE Oltenia subzistă prin subvenții de stat. Ignoră tranziţia energetică

Din cauza nerentabilităţii organice a unităţilor sale de producţie, explică Dinu, Complexul Energetic Oltenia nu a mai fost capabil să susţină plata certificatelor de emisii de carbon – o condiţie ca să funcţioneze, având în vedere că e un mare poluator.

“Problema cu CE Oltenia este că e foarte scump ce produc. Au intrat în restructurare pentru că nu mai erau capabili să-şi plătească certificatele de emisii de carbon aferente producţiei.

Ani de zile și-au plătit certificatele din împrumuturi şi granturi făcute la statul român. Mai apoi, aveau obligația să facă niște parcuri fotovoltaice şi nişte centrale pe gaze, ca să înlocuiască actualele capacități. Acestea trebuiau să fie gata anul trecut.

Citeşte şi: Tinmar și CE Oltenia dezvoltă patru parcuri fotovoltaice în Gorj. Investiție de 243 de milioane de euro

Nu le-au făcut: ca de obicei, au subevaluat costurile şi perioada de execuție. Conform planurilor de restructurare, statul român trebuia să vândă 20% din acțiunile CE Oltenia către investitori privați.”

Relansarea producției de cărbune prin extinderea minelor blocate este deconspirată ca fiind un proces extrem de costisitor, bazat exclusiv pe bani publici și pe exproprieri.

Aceasta în condiţiile în care formula tipică occidentală este că compania care face asta o face pe banii ei, dacă e rentabil. Dacă nu, nu.

Citeşte şi: Scandal la protestul minerilor şi energeticienilor de la CE Oltenia. Jandarmii au dat cu gaze lacrimogene

Sorin Dinu subliniază incapacitatea cruntă a decidenților de a folosi fondurile pentru tehnologii moderne de echilibrare și stocare a energiei electrice.

“Pornirea unei cariere înseamnă mai multe lucruri. Contracte. Exproprieri pentru lărgirea carierei, care la noi înseamnă bani de la bugetul de stat. Spre deosebire de alte țări, în România, companiile de stat care exploatează resursele naturale, cum e cărbunele, primesc bani de la buget să extindă cariera, în loc să o facă pe banii lor.

Pentru că România a dezvoltat energie regenerabilă prin granturi, oamenii, ca răspuns la lipsa capacității de echilibrare și la prețurile foarte mari, nu au avut resurse şi nici capacitatea financiară sau inteligența managerială să investească în baterii de stocare.”

Concluzie. La mijlocul anilor 80, premierul Marii Britanii, Margaret Thatcher, a închis minele nerentabile din sudul Ţării Galilor. Asta a ajutat enorm la detenta economică pe care a cunoscut-o UK atunci, ca stat membru UE. Este adevărat că minerilor galezi nu li s-a oferit un program de reconversie profesională, într-o regiune de o frumuseţe idilică, bună pentru turism, cum este Peninsula Gower sau Coasta Pembrokeshire.

Bazinul Gorj, Bazinul Petroşani, ori Defileul Jiului sunt regiuni frumoase ale României, ce trebuiau să facă această reconversie. Staţiunea Parâng, o splendoare, e la 10 km de Petroşani. Peştera Bolii, străbătută pe toată lungimea ei de pârâul Jupâneasa, o chestiune-unicat. Cheile calcaroase ale Băniţei, la nord de Petroşani...

Faptul că guvernanţii au fost suficient de incompetenţi încât nu au făcut-o nu înseamnă că trebuie să ne întoarcem la o economie perdantă, care subzistă cu subvenţii de la buget fără număr.