Sorin Dinu, analist economic: În ce condiții se pot indexa pensiile, în 2027? De unde se pot găsi bani?
România este într-o situaţie-limită. Ori face reformă şi poate să dea pensiile indexate, ori nu şi atunci ele vor fi ca acum, a explicat în exclusivitate pentru Newsweek România analistul economic Sorin Dinu.
Sorin Dinu a explicat pentru Newsweek România că indexarea pensiilor se poate face dacă vor fi bani pentru aceasta, iar asta depinde de simplificarea birocraţiei de stat şi de scăderea cheltuielilor statului.
Astfel, rămân bani disponibili. Pentru aceasta, este nevoie de reforme dure, pentru că altfel datoria publică va exploda, iar salariile bugetare vor fi îngheţate şi nu vor mai fi bani pentru indexarea pensiilor.
La celălalt capăt al realizării acestei reforme, va trebui să avem în România mai mulţi angajaţi, care să aducă mai mulţi bani la buget, iar aparatul bugetar să fie mult mai suplu şi orientat spre servirea cetăţeanului.
Sorin Dinu, analist economic: În ce condiții se pot indexa pensiile, în 2027? De unde se pot găsi bani?
Depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice (totalitatea obligațiilor financiare acumulate și nerambursate de către stat), conform criteriilor din Tratatul de la Maastricht, obligă statul să ia măsuri urgente de corecție, explică Sorin Dinu: îngheţarea pensiilor şi salariilor bugetare.
De fapt, aceasta deja a început. Salariile bugetare nu pot creşte dincolo de anvelopa actuală. La pensii, conform noii legi, un rol important îl are Consiliul Fiscal. Se va face indexarea pensiilor, anul viitor? Da, spune Sorin Dinu, dar numai dacă va exista spaţiu fiscal pentru asta, adică dacă vor fi bani.
"Îngheţarea salariilor bugetarilor a început când datoria publică a depășit 60%. Nu se va pune problema creșterii acestor salarii dincolo de anvelopa de 8% din PIB. La pensii, e cam același lucru. Teoretic, la pensii, Consiliul Fiscal are o mare responsabilitate, conform noii legi a pensiilor.
Consiliul va trebui să vadă care e sustenabilitatea sistemului de pensii. Indexarea pensiilor se va face dacă există spaţiu fiscal. Adică dacă, în total, cheltuielile nete primare ale statului (n. red.: totalul cheltuielilor publice finanțate la nivel național, din care se scad anumite categorii variabile și costuri specifice) sunt în creştere.
Anul acesta, aceste cheltuieli trebuie să crească cu 2,6%, iar anul viitor cu o viteză mai mare, pentru că se presupune că 2027 va fi un an cu o fereastă de revenire, dacă se continuă consolidarea fiscală și reforma statului.
Adică, din nou: dacă vor exista bani disponibili. Iar asta se poate în două moduri:
1. Creşte numărul de angajați, de contributori, şi atunci apar bani mai mulţi bani disponibili la buget, la veniturile din CAS.
2. Statul reduce cheltuielile de la alte categorii bugetare. Dacă se poate încadra în bugetul sustenabil de anul viitor, conform planului fiscal structural, pot creşte pensiile."
Citeşte şi: Veste grozavă pentru pensionari. Cu cât se indexează pensiile la 1 ianuarie 2027? Anunțul BNR
Toate rapoartele, toate analizele privind România, spune Sorin Dinu, văd următoarele probleme: Administraţia Publică e ineficientă; trebuie umblat în adâncimea structurii administrative; cuvântul de ordine este: statul funcţional; statul să se concentreze pe chestiunile ce ţin de competenţa sa, nimic altceva. Sorin Dinu:
"Toate cele 7 documente insistă că reducerea cheltuielilor statului presupune să avem o administrație mai performantă, suplă și eficientă. Nu trebuie să reduc neapărat cheltuielile, procentual, la toată lumea, trebuie să umblu în adâncime.
Aceasta e problema Guvernului României. Dacă nu faci statul să fie funcțional, reducerea de cheltuieli va păstra procesele învechite, subfinanțate, cu o presiune mare pe niște angajați şi, astfel, lucrurile vor merge din prost în mai prost.
Dacă reducerea cheltuielilor cu 10%, conform OUG 7/2026, e o soluţie acceptabilă, ca să arăţi că ai făcut ceva, într-un an de zile, cu toate forţările, cu toată opoziţia PSD şi a administraţiilor locale etc., problema Guvernului e că trebuie să umble în adâncimea organizării statului şi a proceselor sale, astfel încât să pună statul să se concentreze pe procesele care sunt cu adevărat de competenţa sa."
Concluzie. Statul trebuie să înceapă să-și colecteze mai bine taxele. Ne plângem că avem 30% din TVA necolectat. Comisia Europeană se referă, într-un document pe care-l vom specifica mai jos, atât la aceasta, cât și la problemele cu impozitul pe profit.
Trebuie neapărat redus deficitul bugetar şi stabilizată datoria publică, pentru că, altfel, aşa cum am văzut, sare peste 65% - 75%. Trebuie rezolvată problema deficitului de cont curent, prin creșterea competivității mediului de business.
Asta nu se realizează niciodată cu mărirea prin ucaz guvernamental a salariului minim. Aceasta înseamnă îmbunățirea eficienţei cu care este folosită forţa de muncă, atât în mediul public, cât și în mediul de business. În mediul public, în Administraţie, asta înseamnă eficienţa actului administrativ.
În Sănătate, înseamnă o rată mai mare de oameni ce intră în spitale bolnavi şi ies din ele sănătoşi. În Educaţie, înseamnă o rată mai mare de tineri absolvenţi pregătiţi pentru a fi competitivi, într-o lume ce se va schimba în continuare într-un ritm galopant.
7 documente pentru sănătatea fiscală a României
Sorin Dinu s-a referit la şapte documente diferite, lansate începând cu debutul lunii mai, de diferite institutţii. Primul este raportul emis de Moody’s, pe 6 mai, imediat după căderea Guvernului Bolojan.
Apoi, pe 15 mai, Standard & Poor’s a venit cu un raport de reconfirmare a ratingului de țară al României. Pe 18 mai, am avut de la Fitch Ratings un punct de vedere privind situația din România.
Pe 20 mai, a apărut Raportul Comisiei Europene, referitor la dezechilibrele macroeconomice. Pe 3 iunie, Comisia Europeană a publicat Raportul de țară, care acompaniază recomandările specifice de țară pentru România și care face parte din Semestrul European.
Documentul acesta va fi supus aprobări ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare), un grup oficial, format din miniștrii de Finanțe și Economie din toate cele 27 de state membre ale UE. Documentul va fi publicat în Monitorul Oficial European, luna viitoare.
În fine, ultimele două documente apărute sunt outlook-ul economic de la OECD şi raportul BERD privind Europa Centrală și de Sud-Est.
