România ar putea să se îndrepte spre incapacitate de plată pentru că s-a împrumutat, de exemplu, în luna septembrie, cu puţin peste 1 milion de lei pe minut.
Legătura este cu un cerc vicios financiar, care s-a creat în conturile de la Ministerul Finanţelor şi Trezoreria Statului.
România s-a împrumutat cu 1 milion de lei pe minut. Semne că ne îndreptăm spre incapacitate de plată
Miercuri, prim-ministrul Marcel Ciolacu a spus, întrebat despre faptul că anul viitor sunt estimate plăţi, doar pe dobânzi, de aproximativ 40 de miliarde: “De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu? De ce nu aţi ţipat când a făcut datorii de 9,2% din PIB? Cumva, consideraţi că acele datorii nu le plăteşte?
Va veni vreun prim-ministru sau vreun preşedinte al României, care să spună: 'Nu vă supăraţi, eu nu am nicio treabă cu ce-au făcut ei'. De ce n-a văzut România, când un inconştient a dus ţara în această zonă? Iertaţi-mă, că întreb şi eu. N-am nicio problemă, răspund la orice întrebare, dar ăsta este adevărul.”
Există o capcană circulară în care pare să pice Cabinetul Ciolacu: Ministerul Finanţelor a împrumutat nişte bani, dintre care o parte sunt de la Trezorerie, dar şi aceştia sunt rezerve constituite din împrumuturi, făcute tot de Finanţe. Rezultă o lipsă de lichidităţi pentru plăţile curente.
Citeşte şi: Piața imobiliară europeană, lovită de inflație și dobânzi. Achizițiile în scădere, chiriile pe val
În luna septembrie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 45 de miliarde de lei. Aceasta înseamnă că România s-a împrumutat zilnic cu 1,5 miliarde de lei, adică în fiecare minut cu 1,041 milioane de lei. Dintre aceşti bani, 28 de miliarde de lei au fost împrumutaţi de la Trezoreria Statului.
Expunerea Trezoreriei pe finantarea deficitului bugetar era, la 30 septembrie anul acesta, de 108 miliarde de lei. Această expunere este aproape cât activul total al Trezoreriei, explică analistul economic Sorin Dinu.
Practic, bufferul Cabinetului Ciolacu, de la Ministerul Finanţelor si BNR, este de fapt investit în rezerva valutară, în special în titluri de stat, aşa că disponibilitatea acestui buffer este limitată de o lichiditate scăzută.
Citeşte şi: Marcel Ciolacu, întrebat despre plata datoriilor: De ce nu-l întrebaţi pe Cîţu?
În plus, acest buffer este creat pe datorie. Asta înseamnă că anul viitor este pericol de incapacitate de plăţi. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, dacă Ministerul Finanţelor rezistă până atunci, prin luna octombrie a anului 2024 trebuie plătiţi în contul serviciului datoriei, pe tot anul, 23,05 miliarde de euro, adică 6,65% din PIB.
Dacă România nu îl plătește, este incapacitate de plată. Aşadar, enervarea domnului Ciolacu este justificată: se cam termină banii, pare-se, iar aceasta se întâmplă în an electoral, nu după alegeri.
Cum s-a ajuns în situaţia aceasta? România a intrat în anul 2020, cu un guvern minoritar PNL, după aproape trei ani de guvernare PSD, pe un deficit excesiv, care fusese mascat în amânarea de plăţi.
Citeşte şi: Zero taxe pe salariul minim, o realitate? Ciolacu: Încercăm anul viitor să scădem impozitarea muncii
La venirea Cabinetului Orban, acesta a făcut plăţile şi deficitul a crescut la cote excesive efective, ajungând la 4,6%. La finalul anului 2019, de exemplu, Guvernul Orban a fost obligat să plătească fraţilor Micula o datorie de aproape 280 de milioane de euro, care, dacă nu era plătită, bloca complet spaţiul aerian al României. Ar fi fost un dezastru.
Anul 2020 a însemnat, din martie, debutul coronacrizei, care a blocat aproape complet mediul de business. A fost o criză cum nu mai avusese loc de 100 de ani, de la pandemia de gripă spaniolă, din anii 1918 – 1921.
Impactul a fost scăderea dramatică a veniturilor la buget, astfel că Ministerul Finanţelor a trebuit să se împrumute masiv, pentru cheltuielile curente, dar şi pentru salvgardarea pandemică.
Au redus deficitul
Consecinţa: la finalul anului 2020, deficitul bugetar era aproape de 10% din PIB. Pe continuarea crizei Covid, în anul 2021, Cabinetul Orban, apoi Cabinetul Cîţu au redus deficitul bugetar excesiv la 6,72% din PIB, conform Digi24.
Deficitul bugetar a continuat să scadă şi în anul 2022, la 5,68% din PIB. Care este situaţia acum? Cabinetul Ciolacu a pregătit un grup de legi cu implicaţii puternic inflaţioniste.
Este vorba despre Legea de aprobare a OUG 90/2023 (măsurile fiscale), care atacă mediul de business şi măreşte sarcina fiscală, prin taxe şi impozite care se simt deja (şi se vor simţi şi mai mult, anul viitor) la nivelul omului de rând, în creşterea preţurilor la produse şi servicii.
Enorm
Mai apoi, este vorba despre Legea pensiilor, care va însemna anul viitor un efort bugetar suplimentar enorm. PNL a încercat în Coaliţie să condiţioneze legarea creşterii pensiilor, în septembrie anul viitor, de încasările la buget, adică măcar de un fel de sustenabilitate pe termen scurt a plăţilor pe pensii.
Finalmente, PSD şi PNL s-au înţeles să treacă legea, fără o sursă certă de finanţare a măririi pensiilor: combaterea evaziunii fiscale. Marota combaterii evaziunii fiscale este scoasă în faţă, ca argument, ritmic, de 32 de ani, de diferite guverne, fără ca vreunul să fi reuşit să rezolve problema.
Aceasta se soluţionează în timp, prin informatizarea sistemului fiscal, care însă continuă să treneze. Ce ne face să credem că anul electoral 2024 va fi cel în care această problemă – informatizarea – va fi rezolvată în sfârşit?
Aproape nimic. Ar fi acceptabil ca lucrurile să se rezolve şi în perspectiva consolidată a anilor 2025 şi 2026, dar este improbabil că acest lucru se va întâmpla pur şi simplu, prin voinţă politică.
