În 2021, UE a cheltuit 328 de miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D), în creștere cu 6% față de anul precedent (310 miliarde euro). Comparativ cu 2011, s-a înregistrat o creștere de 43,9%, notează Eurostat, iar creșterea acestor investiții se regăsesc în prețurile curente, ceea ce înseamnă că reflectă atât o parte din modificările prețurilor, cât și schimbările reale ale nivelului de cheltuieli.
Când ne uităm la intensitatea cercetării și dezvoltării, însă, adică a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, datele arată o scădere, de la 2,31% în 2020, la 2,27% în 2021. Această scădere poate fi explicată de revenirea PIB-ului în 2021, după scăderea semnificativă din 2020 ca urmare a pandemiei. Totuși, comparativ cu 2019 (2,23%), înainte de pandemie, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut cu 0,04 puncte procentuale (pp) în 2021, în timp ce, comparativ cu ultimii 10 ani, a crescut cu 0,25 pp, subliniază specialiștii Eurostat.
„R&D”-ul este un motor major al inovației, iar cheltuielile și intensitatea cercetării și dezvoltării sunt doi dintre indicatorii cheie utilizați pentru monitorizarea resurselor dedicate științei și tehnologiei la nivel mondial.
România, pe ultimul loc în UE la cota din PIB alocată pentru „R&D”
Dintre statele membre ale UE, cea mai mare intensitate „R&D” în 2021 a fost înregistrată în Suedia (3,35%), urmată de Austria (3,22%) și Belgia (3,19%). Iar șase state membre au raportat cheltuieli de cercetare-dezvoltare sub 1% din PIB-ul lor în 2021.
România e pe ultimul loc cu 0,48% din PIB. Urmează Malta (0,65%), Letonia (0,71%), Bulgaria (0,81%), Cipru (0,89%) și Slovacia (0,95%).
Două treimi din statele membre UE au raportat o intensitate „R&D” mai mare în 2021 decât în 2011. Dar, cu toate acestea, cele mai semnificative scăderi ale intensității în cercetare și dezvoltare au avut loc în Finlanda (-0,64 pp), Estonia (-0,51 pp), Irlanda (-0,49 pp) și Luxemburg (-0,41 pp).
La polul opus, cele mai mari creșteri ale intensității cercetării și dezvoltării între 2011 și 2021 au fost înregistrate în Belgia (+1,02 pp), Grecia (+0,76 pp), Polonia (+0,69 pp), Austria (+0,55 pp) și Croația (+0,53 pp).
În ceea ce privește cheltuielile de cercetare și dezvoltare pe sectoare în UE, sectorul „Business enterprise” a continuat să dețină cea mai mare pondere (66,08% din totalul cheltuielilor „R&D” efectuate în 2021), urmat de sectorul învățământului superior (21,58%), sectorul guvernamental (11,89%) și sectorul privat nonprofit (0,44%).
Sărăcie în formă continuă
Newsweek a atras atenția încă de anul trecut asupra bugetului infim acordat pentru cerecetare. În primăvara lui 2021 scriam că Guvenul promite 1% din PIB pentru cercetare, pentru 2024. În „Programul de guvernare”, însă, cifrele estimate arată că se va ajunge la sub 0,2% din PIB. Ca diferența între ce se promite și ce se va aloca să fie și mai mare, Guvernul menționează că și mediul privat va contribui.
Ministerul Inovării și Cercetării va primi, în anul 2021, suma de 1.92 miliarde de lei. Suma este cu 24% mai mare decât cea din anul anterior când a fost alocată suma de 1,54 miliarde de lei. Lucrurile arată prost dacă ne uităm în viitor. Bugetul cercetării va scădea constant. În 2022 vor fi alocați 1,77 miliarde de lei, în 2023 – 1,68 miliarde de lei, iar în 2024 – 1,69 miliarde de lei.
În 2021, PIB-ul estimat al României este de 1116,8 miliarde lei. În 2021, Cercetarea are alocat 0,17% din PIB.
În 2024, alocarea pentru cercetare va scădea la 1,69 miliarde. Dacă PIB-ul României va fi același (deși, el ar trebui să crească ușor), cercetarea va avea alocat, în 2024, 0,151% din PIB (de 6 ori mai puțin).
Citește mai mult AICI
