România şi alte 8 state din Europa Centrală şi de Est fac front comun pentru AI, Devenim pol de putere
România și vecinii din Europa Centrală și de Est bat palma, pentru o alianță care să le apere interesele digitale, în fața marilor decizii de la Bruxelles. Noua coaliție regională vrea să transforme regiunea din uzină de IT, în pol de putere, pe harta inteligenței artificiale.
În timp ce marile capitale din Vest pierd timp prețios prin labirinturi de reglementări, țările din estul continentului aleg să acționeze.
Nouă state din regiunea noastră – din Polonia, până în România – au lăsat deoparte orgoliile economice și au fondat un bloc comun, pe tehnologie.
Citeşte şi: Legea IA intră în vigoare în UE: chatbot-urile și conținutul generat artificial trebuie marcate
Miza e uriașă: Estul nu mai vrea să fie doar terenul de vânătoare, unde giganții globali își caută programatori ieftini, ci vrea un cuvânt greu de spus, când se împart banii și regulile pe AI.
Pusă pe picioare fără fast diplomatic inutil, noua alianță își propune să elimine barierele ridicole care încurcă startup-urile locale și să aducă fonduri serioase pentru centre de date și infrastructură.
România şi alte 8 state din Europa Centrală şi de Est fac front comun pentru AI, Devenim pol de putere
Avem talent, avem genii pe metru pătrat și idei care pot schimba piețe, dar până acum ne-a lipsit forța politică de a ne proteja proiectele.
Noul grup vrea să schimbe foaia la Bruxelles, exact când se scrie legislația care va decide cine domină tehnologia europeană.
„Avem specialiști de top în Inginerie, dar ne-am blocat prea des în piețe mici și izolate. Dacă vrem să ne batem de la egal la egal cu gigantul american sau cu cel chinez, trebuie să vorbim pe o singură voce”, arată reprezentanții CEE Digital Coalition.
Citeşte şi: 35 supercomputere de Inteligență Articială, aduse în Europa. Nu și în România. Alocăm 0,1% pentru cercetare
Pariul celor nouă țări e clar: acces liber la supercalculatoare, mai puțină hârțogărie prin viitorul pachet Digital Omnibus și o pistă rapidă de lansare, pentru companiile tech autohtone.
Din datele agregate de Euractiv, mișcarea reprezintă prima încercare matură, prin care Estul Europei încearcă să renunțe la eticheta de „hub de outsourcing”, pentru a deveni un jucător care dictează regulile în inteligența artificială.
Outsourcing-ul (sau externalizarea) reprezintă practica economică prin care o companie contractează un furnizor extern — o altă firmă sau specialiști independenți.
Citeşte şi: Prima țară din Europa care vrea ministere conduse de inteligența artificială. Miza: aderarea la UE
Aceasta urmează să preia și să executae anumite activități, servicii, procese de afaceri sau sarcini operaționale care, în mod normal, ar fi fost realizate de propriii angajați.
În contextul pieței de tehnologie din România și din Europa Centrală și de Est, termenul descrie modelul prin care companiile mari din Vest angajează firme locale de IT sau ingineri din regiune.
Scopul: pentru a scrie un cod și a dezvolta proiecte la costuri mai mici, fără ca valoarea adăugată, proprietatea intelectuală sau deciziile strategice de produs să rămână în țară. Asta se numeşte outsourcing.
Adică, compania din Olanda sau din SUA de exemplu ar avea nişte costuri de producţie mai ridicate, dacă ar face asta în Occident, şi mult mai mici dacă ar face asta în Europa Centrală şi de Est, în outsourcing.
Aici, ştie că găseşte profesionişti la preţ redus. Occidentul practică de mult timp trecerea de la made in la made by. Cel mai rentabil e să faci asta cu China sau India, dar acolo există riscuri politice.
Citeşte şi:
La noi, nu, e democraţie. Aşa că creează o idee de afacere, vine în România, îi pune la lucru pe executanţii români şi valoarea adăugată mare ajunge la Amsterdam sau la New York.
Pe produs, scrie made by Netherlands sau made by SUA, nu made in Romania by Netherlands sau made in Romania by SUA.
Dorinţa acestei coaliţii este ca, în domeniul AI, cele 9 state să treacă de la outsourcing, la producţie proprie de idei noi de business.
