Electrificarea României, prin acordarea de subvenții pentru mașini electrificate, fie ele electrice, plug-in hybrid sau hybrid, și montarea de panouri fotovoltaice nu mai este, se pare, o prioritate în anul electoral 2024.
Căutând cu disperare mai ales bani pentru pensii, pensii speciale și salarii, Guvernul Ciolacu a prevăzut în proiectul de buget pe 2024 tăierea de 5 ori, de la aproape 11.000 € (54.000 lei, 10.800 €) la 2.000 €, a ecobonusului pentru mașini electrice obținut prin programele Rabla Clasic și Rabla Plus, și reducerea la 2.000 € a subvenției pentru montarea de panouri fotovoltaice, de la 4.000 € (20.000 lei).
Ca idee, circa 2 miliarde de lei a fost bugetul alocat în 2023 pentru panouri fotovoltaice, iar bugetul Rabla Clasic 2023 a fost de 560 milioane lei, bugetul Rabla Plus 2023, de 780 milioane lei.
Citește și: De ce Dacia Spring, cea mai ieftină mașină electrică, va fi mai scumpă cu 8.000 € prin Rabla 2024
PSD și PNL frânează electrificarea României pentru pensii și salarii. Adio, mașini electrice și panouri fotovoltaice
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a afirmat, miercuri seară, că s-au lucrat nopţi şi zile la pentru realizarea bugetului pentru 2024, care este ”cu adevărat modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale”. Dar nu a suflat o vorbă despre tăierea programelor Rabla, Rabla Plus și Casa Verde Fotovoltaice.
”Bugetul pentru 2024, în transparenţă. Chiar dacă unii s-au amuzat când am spus că la Ministerul Finanţelor s-au pierdut nopţi şi zile pentru realizarea lui, astăzi am reuşit să îl publicăm în transparenţă.
A fost o muncă titanică din partea echipei, pe care vreau să o felicit. Pot să afirm că acest buget este cu adevărat unul modern, structurat pe priorităţile şi nevoile actuale”, a scris, pe Facebnook, ministrul Finanţelor.
”Prin acest buget, ne propunem să construim şi să consolidăm fundamentul serviciilor publice de calitate. Pentru Ministerul Educaţiei este asigurată o creştere de aproximativ 61 % a bugetului, practic în valoare nominală de la 35 de miliarde la 57 de miliarde de lei, ceea ce asigură sumele necesare pentru creşterea salariilor personalului didactic şi nedidactic din Ministerul Educaţiei”, a mai transmis ministrul.
”Subliniez obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod prudent care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, tocmai de aceea la estimarea cheltuielilor am avut în vedere toate măsurile adoptate în ultimul timp, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli. Le găsiţi explicate în detaliu în Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2024-2026”, a mai transmis ministrul.
Terenul pentru tăierea subvențiilor pentru electrificarea României a fost pregătit temeinic de câteva luni, cele câteva miliarde de lei puse în joc (circa 2 miliarde de lei a fost bugetul alocat în 2023 doar pentru panouri fotovoltaice, iar bugetul Rabla Clasic 2023 a fost de 560 milioane lei, bugetul Rabla Plus 2023, de 780 milioane lei) fiind extrem de tentante în contextul crizei bugetare și a menținerii cheltuielilor statului în frâu.
Citește și: Piața auto din România încetinește. Mașinile electrificate au ajuns la o cotă de 24%. Ce se cumpără
Puterea prosumatorilor a creat panică. Rețelele nu țin
În ceea ce privește panourile fotovoltaice, de exemplu, ANRE și ministrului Energiei, Sebastian Burduja, au anunțat în repetate rânduri că prosumatorii români trebuie sancționați într-un fel pentru că produc prea multă energie și dezechilibrează rețelele. Adevărul este, însă, că rețelele nu țin, sunt prea vechi și necesită investiții masive.
Astfel, cum numărul prosumatorilor din România este estimat că va atinge pragul psihologic de 100.000 și o putere instalată de până la 1.500 MW, până la finalul anului 2023, adică cam cât două reactoare de la Cenavodă, autoritățile s-au panicat.
Citește și: Ți-ai pus panouri fotovoltaice și ești prosumator, s-a schimbat legea. Ce e compensarea cantitativă
“Din estimările noastre, probabil că ne îndreptăm spre 1.500 MW instalați până la sfârșitul anului.
Problema dezechilibrelor este destul de accentuată.
Dezechilibrele au început să aibă valori foarte mari atât din punct de vedere a cantității dezechilibrelor, cât și a valorii acestora.
Pe lângă instalarea de capacități de stocare, o soluție (pentru problema dezechilibrelor) care credem noi că ar fi utilă, ar fi accesul operatorilor de distribuție în invertoare și posibilitatea utilizării invertoarelor efectiv ca mijloc de echilibrare a rețelei”, a afirmat, de pildă, Viorel Alicuș, director general ANRE.
„Prosumatorii trebuie încurajați, dar trebuie să asigurăm un mediu corect. Există și situații în care prosumatorii instalează o capacitate mult peste consumul propriu, iar acest comportament incorect ar trebui sancționat.
Nu poți avea o capacitate de zece ori, de douăzeci de ori, de treizeci de ori mai mare decât cea necesară pentru autoconsum, pentru că înseamnă că beneficiezi de anumite facilități pe care nu ar trebui să le ai.
Dacă ești prosumator nu ești un producător pur, nu acesta este sensul acestui fenomen. Este în interesul consumatorilor corecți să sancționăm, împreună cu ANRE, aceste situații”, a declarat ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
Citește și: Puterea panourilor fotovoltaice a bubuit în 2022 la nivel global. Ungaria în Top 25, România nu
"Sunt foarte multe persoane care au un aviz tehnic de racordare (ATR) pentru a consuma 12 kilowaţi, însă instalează 60 kilowaţi. Această implementare nu se face în baza unui studiu de soluţii, ci pe baza unei fişe de soluţii - şi nu stabileşte exact care este impactul pe zona de distribuţie şi creează o presiune pe cei care sunt distribuitori (...)
Lucrurile au devenit un mic business şi oamenii fac calcule şi se uită pe telefon să vadă câţi bani teoretic au mai câştigat, iar toată lumea produce energie în aceeaşi perioadă, adică în timpul zilei, mărind presiunea în sistem”, a spus, recent, și vicepreşedinte ANRE.
Prin urmare, în proiectul de buget pe 2024, subvenția pentru panouri fotovoltaice a fost redusă de la 4.000 €, la 2.000 €.
Dacă prin programul Casa Verde Fotovoltaice 2023 se puteau monta panouri cu putere de aproape 5 kWh, cu o contribuție destul de mică din partea beneficiarului (circa 2.000 €), prin programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 puterea sistemului subvenționat nu va ajunge nici la 2 kWh. Un sistem de panouri fotovoltaice de 5 kW costă circa 6.000 €).
Ecobonusul Rabla Plus pentru mașini electrice, tăiat de 5 ori. De la 10.000 €, la 2.000 €. Ciolacu: „Îți dau voucher și îți cumperi Tesla!?”
România a oferit printre cele mai mari ecobonusuri pentru mașini electrice: 51.000 lei (10.200 €) cu casarea unei rable și 54.000 lei (10.800 €) cu casarea a două vechituri. Din 2024, însă, conform proiectului de buget al Guvernului Ciolacu, ecobonusul maxim va fi de 10.000 lei, adică 2.000 €.
Premierul Marcel Ciolacu a pus ochii de câteva luni pe banii acordați de stat prin programele Rabla Clasic și Rabla Plus.
La sfârșitul lunii octombrie, de pildă, Marcel Ciolacu a declarat, într-o ședință a Guvernului, că „Nu mi se pare corectă adresabilitatea. Îți dau voucher și îți cumperi Tesla. Cred că voi scădea pragul pentru adresabilitate până într-un anumit cost”.
Dar, de la a reduce pragul de preț al mașinilor electrice ce pot fi cumpărate prin Rabla Plus, prag situat în momentul de față la 75.000 € cu TVA, la reducerea de 5 ori a ecobonusului, de la 10.000 € la 2.000 €, e cale lungă.
Și așa mașinile electrice sunt mult mai scumpe decât omoloagele lor termice. Dacă cine are peste 60.000-70.000 € de dat pe o mașină, poate, nu se va răzgândi din cauza diferenței de 8.000 € rezultată din scăderea ecobonusului Rabla Plus, alta e situația la mașinile electrice „accesibile”.
Oare cine va da 18.400 € pe o Dacia Spring, în loc de 10.400 €, de exemplu, când cea mai ieftină Dacia Sandero, un model dintr-o clasă superioară dar cu motor pe benzină, pornește de la 14.100 €?
De asemenea, plafonarea ecobonusului Rabla Plus 2024 la 2.000 € afectează și mașinile electrificate, plug-in hybrid și hybrid.
Prin Rabla Plus 2023, cine și-a făcut bine temele și-a putut lua mașină cu motor termic cu până la 3.500 € reducere.
Concret, pentru a lua statului toți banii oferiți prin Rabla 2023, în primul rând, trebuia să casezi două mașini. Obțineai 10.000 de lei.
Apoi, dacă ai aveai grijă ca vechiturile să aibă peste 15 ani și normă de poluare de la Euro 3 în jos, mai luai 3.000 de lei. S-a ajuns la 13.000 de lei.
Alegeai o mașină nouă cu sistem de propulsie hybrid, mai adăugai încă 3.000 de lei și ajungeai la 16.000 de lei reducere.
Iar dacă mașina nouă hybrid avea emisii poluante de maximum 100 g CO2/km (WLTP), puneai și ecobonusul 1.500 de lei și atingeai prima maximă Rabla 2023 în valoare de 17.500 de lei. Adică, 3.500 de euro, la un curs leu/euro de 5 lei.
România, de la printre cele mai mari ecobonusuri pentru mașini electrice, la printre cele mai mici
21 dintre statele UE oferă ecobonusuri pentru mașini electrice, iar cel din România, dat prin Rabla Plus, este printre cele mai mari în momentul de față.
Șase țări, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Letonia, Malta și Slovacia nu oferă niciun fel de primă pentru achiziționarea de automobile alimentate exclusiv la priză, dar proprietarii beneficiază de deduceri de taxe și impozite.
Dacă în România s-a introdus un prag de preț de 75.000 €, TVA inclusă, pentru ecobonusul Rabla Plus 2023, în Germania, de exemplu, în 2022, existau două praguri: bonus de 9.000 € pentru mașinile electrice cu preț de până la 40.000 € și bonus de 7.500 € pentru toate mașinile electrice de peste 40.000 €, conform ACEA.
Franța oferă un bonus de 6.000 € pentru mașinile electrice sub 45.000 €.
În Ungaria există două praguri: 7.350 € pentru mașinile electrice până în 32.000 € și 1.500 € pentru cele între 32.000 € și 44.000 €.
Italia oferă 3.000 € pentru mașinile electrice de până la 35.000 € + TVA și 2.000 € pentru cele de până la 45.000 € + TVA.
Iar în Luxemburg, de exemplu, există două praguri pentru bonusul pentru mașini electrice, dar nu legate de preț, ci de consum: 8.000 € pentru mașinile electrice cu un consum de până la 18 kWh și 3.000 € pentru cele care consumă peste 18 kWh.
Constructorii și importatorii de mașini din România: Piața de mașini noi se va prăbuși, vor crește exponențial importurile de mașini SH
Asociația Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) și Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), practic toți constructorii și importatorii de mașini din România, se declară revoltați de modificarea programelor Rabla Clasic 2024 și Rabla Plus 2024.
„Sectorul auto reprezentat la nivel național de ACAROM – Asociația Constructorilor de Automobile din Romania, se declară șocat de noile măsuri bugetar fiscale care vizează programele Rabla și Rabla Plus, anunțate în proiectul de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Finanțelor ieri, 13 decembrie 2023.
După 3 ani de crize succesive care au afectat puternic sectorul auto, atât producția cât și comerțul cu vehicule noi și serviciile aferente; după adoptarea unor măsuri fiscale nediscutate în prealabil cu mediul de afaceri, care impactează direct sectorul auto (taxarea cu 1% a cifrei de afaceri, impozitul pe microîntreprinderi, etc), am constatat cu stupoare că Ministerul Finanțelor – Guvernul României propune spre adoptare noi măsuri a căror aplicare va impacta grav sectorul auto din România.
Astfel, modificarea într-un mod total neprevăzut și dezechilibrat a cuantumului tichetelor oferite în cadrul programului Rabla (la jumătate din valoarea actuală) și a programului Rabla Plus (la 1/5 din valoarea actuală) va duce la o prăbușire a pieței de vehicule noi, coroborată cu o creștere exponențială a importului de vehicule second hand. În 2023 ne așteptăm ca piața de autoturisme noi să atingă valoarea de 145.000 unități, cu contribuția majoră a programelor Rabla și Rabla Plus.
În condițiile măsurilor anunțate, aceste programe își pierd atractivitatea și astfel prognoza pentru 2024 este una dezastruoasa, respectiv o piață de vehicule noi de maxim 80.000 unități, cu impact negativ direct asupra locurilor de muncă din sector, și a cifrei de afaceri a companiilor românești din domeniul auto.
Subliniem totodată faptul că diminuarea valorilor tichetelor acordate prin cele 2 programe vor afecta posibilitatea cetățenilor României de a achiziționa vehicule noi, mai puțin poluante.
Astfel, se anulează efectul benefic al derulării programelor în anii precedenți – creșterea ponderii vehiculelor hibride, electrificate și electrice, având ca și consecință directă creșterea importurilor de vehicule second hand, mai poluante și mai nesigure.
În acest fel, Romania va pierde pe mai multe direcții:
- Neîncasarea TVA și a taxelor/contribuțiilor aferente achiziției de vehicule noi (minim 65.000 unități);
- Creșterea nivelului de poluare prin îmbătrânirea parcului auto (importuri mai mari de vehicule second hand plus amânarea deciziei de reînnoire a vehiculelor deja deținute);
- Creșterea comerțului cu vehicule second hand importate (peste 1,5 milioane unități în ultimii 4 ani, din care peste 80% sunt mai vechi de 8 ani), marea majoritate nefiind fiscalizate;
- Impredictibilitate pentru mediul de afaceri cu activități de distribuție și vânzare de vehicule noi, scăderi de volume de vânzări, cifra de afaceri, profitabilitate, aport fiscal la bugetul național, și nu în ultimul rând,
- Afectarea directă a cetățeanului român căruia, astfel, i se reduce speranța achiziționării unui vehicul nou cu suportul acestor programe (valoarea nesemnificativă a tichetelor va descuraja achiziția unui vehicul nou).
În final, solicităm Guvernului României să analizeze cu celeritate posibilul impact negativ al măsurilor propuse și să acționeze în consecință astfel încât trendul pozitiv în demersul de reducere a poluării prin reînnoirea parcului auto național să continue și în viitor, pe baze solide și predictibile, cu programe multi-anuale, precum în statele civilizate”, a transmis ACAROM.
„Cu profundă preocupare, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) semnalează nemulțumirea sa față de recentul proiect de Ordonanță de Urgență al Guvernului României de a reduce finanțarea proiectelor cu impact energetic, in speță de reducere a valorii tichetelor din programele Rabla și Rabla Plus.
Considerăm că aceste măsuri vor avea un impact major nefavorabil asupra industriei auto, precum și asupra eforturilor de mediu ale țării.
De asemenea Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) semnalează impactul defavorabil al introducerii unei astfel de decizii prin Ordonanța de Urgență, cu consecințe negative asupra consumatorului final și al industriei auto.
Este de menționat de asemenea că APIA nu a fost consultată pe marginea acestui subiect și nu i s-a oferit nici un
detaliu legat de această Ordonanță de Urgență.
Redimensionarea drastică a acestor subvenții, fără un plan strategic care să ofere predictibilitate producătorilor, importatorilor, comercianților și clientului final este văzută de APIA ca un pas înapoi în promovarea autoturismelor noi, nepoluante, conducând la o scădere dramatică a pieței autoturismelor noi.
Măsura proiectată reprezintă practic un stimulent pentru creșterea pieței de vehicule second-hand, majoritatea dintre acestea având un grad de poluare foarte ridicat și afectând totodată siguranța rutieră, dar și ca o lovitură dată exact
acelui mediu de afaceri autohton care este cel mai important contribuabil pentru Statul Român în domeniul de activitate dedicat.
Astfel, se compromit atât eforturile de modernizare a parcului auto național, cât și obiectivele României privind sustenabilitatea și reducerea emisiilor de carbon printr-o invazie și creștere exponențială a importurilor de autoturisme second-hand pentru care Guvernul României nu este pregătit.
De asemenea, suntem îngrijorați că aceste schimbări vor aduce un prejudiciu semnificativ industriei auto, diminuând vânzările de autoturismelor noi și implicit contribuțiile importante la bugetul statului prin taxe și TVA. Acest lucru va duce la o scădere a investițiilor în noi tehnologii și inovații în domeniul auto, care sunt esențiale pentru progresul ecologic și economic al României.
Facem apel la Guvernul României să reconsidere de urgență aceasta decizie și să lucreze împreună cu reprezentanții industriei pentru a găsi soluții care să sprijine atât dezvoltarea industriei auto, cât și obiectivele de mediu. Este esențial ca orice măsuri adoptate să fie bine echilibrate, având în vedere atât nevoile economice ale țării, cât și responsabilitățile sale ecologice.
Punctul de vedere APIA, exprimat public, a fost pentru o diminuare progresiva a valorii tichetelor din programele Rabla Plus si Rabla Clasic pe măsură ce costurile de fabricație și prețurile de vânzare ale mașinilor electrice vor scădea.
Considerăm că prin colaborare și dialog, putem asigura o tranziție echitabilă și eficientă către o mobilitate sustenabilă, care să beneficieze deopotrivă industria, consumatorii finali și mediul înconjurător”, a comunicat APIA.
