Moody`s ar putea să nu arunce vineri România la „junk”. Avertismentul unui economist: ”Doar cumpărăm timp!”
România așteaptă pe 7 august o nouă evaluare din partea Moody’s. Deja ratingul țării se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Economistul Adrian Negrescu avertizează „pericolul nu este doar „junk”, ci anii care urmează”.
Decizia pe care agenția de rating Moody's o va anunța pe 7 august este urmărită cu atenție de Guvern, investitori și piețele financiare.
Acum România are ratingul Baa3, cu perspectivă negativă. Aceasta este ultima treaptă din categoria „investment grade”, adică a statelor considerate suficient de sigure pentru investiții.
Următoarea treaptă este Ba1, care intră în categoria „speculative grade”, cunoscută în limbajul piețelor drept „junk”.
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar însemna costuri mai mari de finanțare pentru stat.
Economistul Adrian Negrescu spune însă că miza reală este mai mare decât verdictul de acum: România trebuie să convingă investitorii că reformele fiscale vor continua și în următorii ani, indiferent de schimbările politice.
Moody`s ar putea să nu arunce vineri România la „junk”. Avertismentul unui economist: ”Doar cumpărăm timp!”
România se află în prezent la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor („investment grade”), iar toate cele trei mari agenții de rating – Moody's, Fitch și S&P – mențin o perspectivă negativă asupra economiei românești.
Adrian Negrescu apreciază însă că este puțin probabil ca România să fie retrogradată în această etapă.
„Sunt aproape sigur că Moody's și S&P ne vor menține ratingul pentru a nu accentua și mai mult problemele financiare cu care se confruntă România”, a declarat economistul pentru Newsweek.
În opinia sa, adevărata problemă nu mai este dacă România poate reduce deficitul bugetar, ci dacă investitorii cred că acest proces va continua și după următorul ciclu electoral.
„Poziția României în prezent nu e cea a unei economii în criză, ci a unei economii care a demonstrat capacitatea de a face ajustarea, dar nu și pe cea de a o face credibilă în timp.”, a spus specialistul.
Citește și: România poate ajunge vineri în „junk”. Economist: Indexarea pensiilor ar putea fi anulată. Salariile, reduse
Negrescu spune că agențiile de rating urmăresc acum mai ales stabilitatea deciziilor politice și capacitatea statului de a menține reformele începute.
„Agențiile de rating nu mai pun la îndoială ce s-a făcut, ci cine va continua. Riscul s-a mutat din registrul fiscal în cel instituțional – de la «poate România să taie deficitul?» la «va rezista consensul politic care a permis tăierea?». Riscul instituțional se corectează mult mai greu decât un deficit.”
De ce contează decizia Moody`s pentru români?
Un calificativ mai slab sau menținerea unei perspective negative nu afectează doar relația statului cu investitorii. Costurile mai mari de finanțare ale României se pot transmite în economie prin dobânzi mai ridicate, investiții mai scumpe și o presiune mai mare asupra bugetului public.
Economistul atrage atenția și asupra unei vulnerabilități despre care se vorbește mai puțin decât despre deficitul bugetar.
„Deficitul bugetar domină discursul public, dar comparativul cel mai brutal rămâne contul curent: un ecart de peste șase puncte procentuale față de mediana categoriei nu e o abatere ciclică, ci un semnal că modelul de creștere e finanțat din exterior.”
Potrivit lui Adrian Negrescu, ajustarea fiscală începută de autorități este recunoscută de agențiile de rating, însă acest lucru nu este suficient pentru a recâștiga încrederea investitorilor.
„Ajustarea fiscală e reală și recunoscută de toate cele trei agenții. Ce lipsește e ancora instituțională care să convingă piețele că ea supraviețuiește ciclului politic 2027-2028.”, a spus specialistul.
Moody's este doar primul test
Economistul avertizează că decizia din 7 august nu va încheia perioada de evaluare a României.
„Cele trei perspective negative simultane înseamnă că România nu are în față o decizie, ci o secvență: 7 august la Moody's, 2 octombrie la S&P, apoi ciclul din 2027.”, a spus Negrescu
În opinia sa, chiar și în scenariul în care ratingul este menținut, România nu scapă automat de presiunile financiare.
„Fiecare confirmare cumpără timp fără a rezolva nimic, iar prețul acestui timp e vizibil în randamentul de 6,30% în euro pe zece ani.”
Concluzia economistului este că adevărata provocare nu este decizia unei singure agenții de rating, ci capacitatea României de a ieși din cercul incertitudinii.
„Aceasta e capcana reală: nu retrogradarea, ci perspectiva de a rămâne ani la rând pe ultima treaptă, plătind prime de risc de junk fără a fi junk.”
Fitch Ratings a menținut ratingul României
Reamintim că la sfârșitul lunii iulie, Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB-, însă a menținut perspectiva negativă, invocând nivelul ridicat al deficitului bugetar, dezechilibrele externe și incertitudinile privind continuarea consolidării fiscale. Agenția a avertizat că menținerea calificativului în categoria recomandată investițiilor depinde de reducerea deficitului și de implementarea consecventă a reformelor.
Citește și: România câștigă timp. Ce a convins Fitch să nu ne retrogradeze și ce trebuie făcut să nu ajungem la „junk”?
Pe 7 august este așteptată decizia Moody's, iar în toamnă va urma și noua evaluare a S&P. Împreună, cele trei agenții de rating oferă investitorilor una dintre cele mai importante evaluări ale riscului asociat economiei românești.
