România poate ajunge vineri în „junk”. Economist: Indexarea pensiilor ar putea fi anulată. Salariile, reduse
Dacă România ar fi retrogradată la categoria „junk”, pensiile și salariile bugetarilor ar putea fi printre primele afectate. Economistul Adrian Negrescu a declarat pentru Newsweek că pensionarii s-ar putea trezi, pentru al treilea an, cu veniturile înghețate.
România a evitat recent o retrogradare în categoria „junk”, după ce Fitch a menținut ratingul țării la BBB-, însă cu perspectivă negativă. Riscul nu a dispărut, iar Moody’s a avertizat, la rândul său, că instabilitatea politică poate afecta consolidarea fiscală. Ce s-ar întâmpla însă cu pensiile și salariile dacă România ar coborî sub pragul „investment grade”?
Citește și: România câștigă timp. Ce a convins Fitch să nu ne retrogradeze și ce trebuie făcut să nu ajungem la „junk”?
Dacă Moody’s bagă România în „junk”, ce se întâmplă cu pensiile și salariile? Economist: Ar putea fi înghețate
O retrogradare a ratingului de țară nu înseamnă că pensiile nu mai sunt plătite. Nici nu produce automat înghețarea veniturilor. Efectele apar prin presiunea pe finanțele statului: dacă împrumuturile devin mai scumpe și accesul la finanțare se complică, Guvernul ar trebui să găsească noi soluții pentru reducerea deficitului.
În cazul pensiilor, există însă deja un reper legislativ important. Legea nr. 141/2025 prevede că valoarea punctului de referință este menținută la 81 de lei în 2026, iar prevederile care stabilesc majorarea anuală în luna ianuarie se aplică începând cu 2027.
Legea prevede reluarea mecanismului de majorare în ianuarie 2027. Atfel că o nouă înghețare ar necesita însă o intervenție legislativă.
Economistul Adrian Negrescu consideră că, într-un scenariu extrem în care România ar ajunge la „junk”, pensiile ar putea fi afectate tocmai printr-o astfel de decizie.
„Dacă România se duce în junk, statul va fi nevoit să își regândească finanțele publice și nu este exclus ca printre victime să se afle și pensionarii care, pentru al treilea an la rând, să se trezească cu pensiile înghețate”, a declarat Adrian Negrescu pentru Newsweek.
El avertizează că presiunea nu s-ar limita la pensionari.
„Nu este exclus, totodată, ca salariile din sectorul bugetar să fie reduse, având în vedere că problemele de finanțare ale statului s-ar accentua semnificativ și am avea nevoie, probabil, și de un acord de finanțare cu FMI”, a mai spus economistul.
Ar putea fi România în situația Greciei?
România nu ar putea fi comparată cu Grecia în acest moment. Criza elenă a fost mult mai amplă decât o simplă retrogradare a ratingului și a culminat cu probleme grave de finanțare, negocieri pentru programe internaționale de sprijin și controale de capital.
În 2015, în timpul celei mai severe perioade a crizei, băncile din Grecia au fost închise, iar retragerile de numerar au fost limitate. Pensionarii care nu aveau carduri bancare au ajuns să stea la cozi pentru a-și putea încasa banii, conform Euronews.
Asta nu înseamnă însă că o eventuală retrogradare a României ar produce automat același scenariu. Experții în economie susțin că „Junk” nu înseamnă că statul intră instantaneu în incapacitate de plată, iar plata pensiilor nu este suspendată prin simplul fapt că o agenție de rating reduce calificativul unei țări.
Însă problema ar fi de fapt ceea ce poate urma dacă retrogradarea este efectul unei deteriorări serioase a finanțelor publice.
Mai puțini bani pentru stat, presiune mai mare pe buget
Un rating mai slab poate face finanțarea statului mai dificilă și mai scumpă, întrucât investitorii vor cere o primă de risc mai mare. Pentru România, care are nevoie să se împrumute constant pentru finanțarea deficitului, costurile suplimentare ar pune și mai multă presiune pe buget.
În acest context, Guvernul ar putea fi obligat să aleagă între reducerea unor cheltuieli, înghețarea unor venituri, creșterea taxelor sau o combinație între aceste măsuri.
De altfel, Adrian Negrescu consideră că, în scenariul extrem al retrogradării, TVA-ul ar putea ajunge din nou la 24%, în încercarea statului de a colecta mai mulți bani.
Totuși, economistul subliniază că nu consideră acesta scenariul cel mai probabil.
„Vorbim, bineînțeles, de un scenariu extrem care are mici șanse să devină realitate. Sunt aproape sigur că Moody’s și S&P ne vom menține ratingul pentru a nu accentua și mai mult problemele financiare cu care se confruntă România”, a declarat Adrian Negrescu pentru Newsweek.
România este încă departe de scenariul Greciei
La începutul lunii august, Fitch a menținut ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria „investment grade”, dar a păstrat perspectiva negativă. Agenția a avertizat că instabilitatea politică și dificultățile de reducere a deficitului reprezintă riscuri pentru finanțele țării, conform Reuters.
La rândul său, Moody’s menține România la Baa3, cu perspectivă negativă, iar în iunie agenția a avertizat că prelungirea incertitudinii politice ar putea afecta consolidarea fiscală și reformele, conform Agerpres.
În acest context nu se știe dacă statul își va permite să majoreze veniturile în 2027, așa cum prevede în prezent legea.
