Mai poate plăti statul pensiile? România se împrumută la dobânzi uriașe. Deficitul la pensii: 10 miliarde €

Cu o datorie publică în creștere accelerată, statul folosește noile credite doar pentru a refinața datoriile vechi, aducând țara mai aproape de incapacitatea de plată și punând în pericol acoperirea deficitului din sistemul public de pensii.

În timp ce pensionarii şi-ar dori, paradoxal, mărirea pensiilor şi indexarea lor anuală, realitatea factuală este că ele sunt în prezent în pericol de a nu mai putea să fie plătite.

Trecerea datoriei publice peste 60% din PIB a dus la îngheţarea oricăror creşteri de pensii şi salarii bugetare, iar acum apare posibilitatea ajungerii la plăţi parţiale sau cu întârziere, în cel mai bun caz.

Pe de altă parte, potrivit Consiliului Fiscal, începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale, considerând și pensiile speciale/de serviciu, s-a adâncit semnificativ, atingând nivelul de 52,4 mld. lei în 2025, în creștere cu 12,7 mld. lei față de anul precedent”, arată Raportul consultat de Newsweek.

Pensii în pericol: România se împrumută la dobânzi uriașe. Banii seniorilor, tot mai greu de dat

Deficitul sistemului de pensii a ajuns la 10 miliarde de euro, o sumă incredibil de mare, conform unei analize a Consiliului Fiscal.

România continuă să fie un caz atipic și vulnerabil în Uniunea Europeană, din cauza deficitului bugetar ridicat și a deficitului de cont curent.

Un om simplu, aflat la pensie, după o viaţă de muncă, ar putea să întrebe: ce legătură poate exista între deficitul acesta bugetar şi faptul că eu nu îmi pot primi pensia?

Citeşte şi: Analist economic: România riscă să retrogradeze la „junk”, în octombrie. Pensiile și salariile, în pericol

Răspunsul este simplu: deficitul bugetar înseamnă că plăţile României sunt mai mari decât veniturile sale şi atunci unele plăţi, precum cele ale pensiilor, nu pot fi efectuate.

Sau pot fi făcute cu dificultate. Pentru a le face, trebuie să împrumuţi bani de undeva. De pe pieţele internaţionale sau cele interne. Dacă costurile acestor împrumuturi cresc, ele se fac mai greu şi se obţin mai puţini bani.

Conform celui mai recent raport publicat de analiștii Erste Group, economia românească se află într-un echilibru extrem de fragil, afectată de o instabilitate politică, ce afectează consolidarea fiscală.

Citeşte şi: Pensii înghețate, după ce datoria publică a ajuns la 60%. Prin ce miracol pensionarii pot lua bani în plus?

Consolidarea fiscală înseamnă exact asta: Guvernul să găsească modalităţile de scădere a cheltuielilor, astfel încât acestea să fie mai mici decât veniturile la buget.

Dobânzile la care statul român se împrumută pe piețele internaționale, pentru titlurile pe 10 ani, rămân ridicate, stabilizându-se în jurul valorii de 7%.

Din cauza ratingului suveran aflat la un singur pas de categoria „junk” (recomandat doar speculațiilor), costul finanțării nu scade. El creşte mult.

Foto 2

De fapt, dobânzile actuale sunt deja cele pe care le ai când eşti la "junk". Rusia a căzut la astfel de dobânzi când a început războiul contra Ucrainei, adică şi-a pierdut credibilitatea.

Dar azi, motivul pentru care avem dobânzi de rating speculativ, adică "junk" este şi din cauza imaginii ţării în ochii investitorilor, dar şi pentru că toate dobânzile, la toate bondurile din lume, au crescut mult.

Cum sunt afectate pensiile românilor?

Tensiunea acumulată în piețele financiare are un efect direct și dureros asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, Acoperirea deficitului din sistemul de pensii devine critică.

Bugetul de pensii funcționează structural pe deficit, fiind dependent de viramentele de la bugetul central. Dacă statul plătește dobânzi uriașe, pentru a împrumuta bani, resursele rămase pentru susținerea pensiilor devin tot mai limitate.

Pericolul incapacității de plată planează deasupra României. Noul capital atras prin emisiuni de obligațiuni nu merge în investiții productive.

Citeşte şi: Datorie record de 2.200.000.000€ ce pune în pericol pensiile și salariile. Trebuie plătită în iulie

El este direcționat masiv pentru rostogolirea datoriei publice existente și acoperirea serviciului datoriei (plata dobânzilor).

Asta înseamnă, pe de altă parte, ca dezvoltarea României are de suferit. Erste prognozează pe de altă parte că datoria publică va continua să crească de la 59,3% din PIB (în 2025) la peste 61%, în 2026, și va atinge un vârf de 68%, în anii următori.

Perspectivele economice sunt recesiunea și inflația ridicată. Prognozele Erste indică o ajustare în scădere a creșterii economice pentru anul 2026 anticipând o contracție de -0.7%, din cauza consumului intern slab.

Reformă fiscală. Şi nu numai

Inflația rămâne la niveluri ridicate (estimată la 6,4%, la finalul anului 2026), afectând puterea de cumpărare a populației și valoarea reală a veniturilor fixe, inclusiv a pensiilor.

Fără o reformă fiscală credibilă și fără măsuri clare de eficientizare a cheltuielilor, România riscă retrogradarea de către agențiile de rating (S&P, Moody's, Fitch). Asta ar scumpi și mai mult împrumuturile externe, punând o presiune insuportabilă pe plățile sociale lunare.

Ultima dată, România a fost la rating "junk" în octombrie - noiembrie 2008, atunci când unii politicieni afirmau că economia ţării duduie. Ne dorim să revenim acolo?