22.000.000.000 lei. Gaura la buget creşte în 2024. Pe ce a cheltuit Guvernul banii? Gaura la buget creşte. Guvernul nu poate să facă faţă cheltuielilor pe care şi le-a asumat, din cauza anului electoral şi, astfel, a evitării deciziilor nepopulare.
Executivul măreşte astfel gaura bugetară. Surse experte susţin că creşterea taxelor şi impozitelor nu este o soluţie viabilă, pentru că astfel se pierd venituri şi locuri de muncă.
22.000.000.000 lei. Gaura la buget creşte în 2024. Pe ce a cheltuit Guvernul banii?
De ce creşte deficitul bugetar? Veniturile la buget au scăzut? "Problema nu e că ar fi scăzut veniturile", spune analistul economic Sorin Dinu. Din contră, ele chiar au crescut. Problema e că cheltuielile au crescut şi mai mult.
"Situaţia este dramatică şi va fi astfel în prag de alegeri. Sunt curios ce vor spune agenţiile de rating, pe 30 august - Fitch, 27 septembrie - Moody's, şi 11 octombrie - S&P's. Probabil că vor fi doar atenţionări, că nu vor să influenţeze politica", explică Dinu.
Dacă au crescut veniturile, de ce au crescut ele? "Pentru că s-au majorat taxele, de la 1 ianuarie 2024. La şase luni, avem venituri fiscale de 136,3 miliarde de lei, faţă de 121,3 miliarde de lei, cu un an în urmă, pe primele 6 luni ale anului", spune expertul.
Citeşte şi: 128.000.000.000 de lei deficit bugetar, în 2024. Anul viitor vom plăti factura (document)
Aşadar, Guvernul a calculat matematic că are nevoie de mai mulţi bani. Tot matematic, a decis să aducă banii, majorând taxele. Specialistul detaliază. Contribuţiile de asigurări sociale colectate sunt de 92,7 miliarde de lei, la 6 luni, faţă de 76,7 miliarde de lei, anul trecut, la 6 luni.
Este o creştere semnificativă. Se mai adaugă fonduri europene etc. Dar pe cheltuieli cum stau lucrurile? Cheltuielile curente sunt de 314 miliarde de lei, la 6 luni, faţă de 267,35 miliarde de lei, anul trecut, pe primele 6 luni. Aici intră şi dobânzile, inclusiv fondurile europene, PNRR etc.
Dramatic e că doar cheltuielile de personal sunt 76,6 miliarde de lei, la 6 luni, faţă de 63,1 miliarde de lei, anul trecut, tot la 6 luni. Pe partea de asistenţă socială, 109,75 miliarde de lei, faţă de 97,77 miliarde de lei, anul trecut. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt 45 de miliarde, faţă 36 de miliarde de lei.
Citeşte şi: Guvernul majorează impozitul pe dividende la 10%. Premierul Ciolacu promisese că nu măreşte taxele
Aşadar, nu veniturile au scăzut, ci cheltuielile au crescut dramatic, mai mult decât au crescut veniturile. Dacă privim din perspectiva aceasta, cheltuielile cu salariile şi aistenţa socială sunt 84,3% din totalul veniturilor curente, faţă 81,3%, anul trecut.
Ce trebuia făcut? Consolidare fiscală, prin scăderea cheltuielilor, nu mărirea taxelor. Decizia Comisiei Europene din 26 iulie a.c. a constatat că România nu a făcut nimic pentru a pune în aplicare recomandările CE din iulie 2021.
Instituţia european a constatat că în anii 2021 şi 2022 veniturile au crescut datorită inflaţiei cu peste 20%, ceea ce a dus la o oarecare consolidare, dar sub ce ceruse Comisia, iar veniturile din anul 2023 au fost folosite în totalitate pentru cheltuielile suplimentare.
Citeşte şi: Daniel Dăianu: Să plătim prin inflaţie e extrem. Loveşti în cei nevoiaşi
Guvernul, în loc să folosească veniturile suplimentare ca să reducă deficitul bugetar, le-a folosit la diverse nevoi, precum sunt creşterile de salarii şi pensii etc..
Problema nu e atât că există acum un deficit operaţional de 11,5 miliarde de lei, pe primele 6 luni ale anului, ci că aceasta reflectă capacitatea Guvernului de a acoperi cheltuielile de funcţionare ale statului, pentru care nu ajung banii.
Foto: Profimedia Images
Teoretic, ar trebuie majorate veniturile statului cu 11,5 miliarde de lei, ca să ajungi pe zero. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, spune că deficitul bugetar la şase luni e undeva la 4% din PIB. Din septembrie, se adaugă 2,1 miliarde de lei lunar, din recalcularea pensiilor, şi încă 1 miliarde de lei, pentru majorarea salariilor bugetare.
Ce vom face la final?
La finalul anului, se vor adăuga la deficitul operaţional încă 11 miliarde de lei, estimat, crede Sorin Dinu. De acolo vine deficitul de 8%, calculat de Consiliul Fiscal, în urmă cu câteva zile. Mai apoi, s-au făcut multe cheltuieli pentru investiţii, în condiţiile în care nu avem bani să finanţăm deficitul de capital.
Dacă faci cheltuieli, acestea se duc în deficit, atunci când cheltuielile de funcţionare sunt mai mari decât veniturile statului. Toate incertitudinile care afectează activitatea economică se adaugă la faptul că statul împrumută bani. Necesarul de finanţare pe anul acesta va fi de 215 miliarde de lei, spune Dinu. O creştere de vreo 35 de miliarde de lei, faţă de anul trecut.
Deci: ce vom face la final? La final nu vom da faliment, pentru că UE nu-şi permite ca la frontiera sa de est, unde are un război, să aibă un stat falimentar. România va intra cel mult în procedură de readucere la normal a macroindicatorilor, ceea ce va însemna o curbă dură de sacrificiu.
Când? Anul viitor. Aceasta dacă rezilienţa companiei România nu va fi suficient de mare încât să absoarbă noile provocări la care o supune managementul ei, în prezent.
