Deficit bugetar record, în Bulgaria: 1.500.000.000 €, în martie 2026. În România, e de 3 ori mai mare

Datele publicate de Ministerul Finanțelor de la Sofia, care acoperă execuția bugetară pentru februarie 2026 și estimările preliminare pentru martie 2026, indică o deteriorare semnificativă a deficitului bugetar al Bulgariei.

Iar analize comparative suplimentare publicate de Consiliul Fiscal evidențiază cifrele în contextul unui cadru bugetar extins, descris ca o situație financiară atipică.

Citește și: Inflație la un minim istoric în Bulgaria după adoptarea euro. România, blocată în leu, campioană la inflație

Deficit bugetar record, în Bulgaria: 1.500.000.000 €, în martie 2026

Conform raportului, deficitul bugetar cumulativ pentru luna martie a ajuns la 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 1,2% din PIB. Acesta reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat pentru luna respectivă în ultimii 15 ani, date comparabile datând din 2010, relatează Novinite.

Numai pentru luna martie, deficitul este estimat la 1,7 miliarde de euro, sau 0,8% din PIB, aceasta fiind identificată ca fiind cea mai mare cifră lunară din ultimele două decenii, din 2007 încoace.

Ministerul bulgar al Finanțelor atribuie creșterea decalajului în principal creșterii cheltuielilor în cadrul programului fiscal consolidat, inclusiv contribuției Bulgariei la bugetul UE.

Citește și: Care sunt statele europene care au cele mai bune venituri după plata taxelor şi impozitelor?

Cheltuielile totale în cadrul programului au ajuns la 11,5 miliarde de euro până în martie 2026, comparativ cu 9,6 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025.

Oficialii și analiștii notează că creșterea cheltuielilor în Bulgaria este determinată în mare măsură de creșterea plăților pentru asigurările sociale și asistența medicală, inclusiv pensiile, precum și de creșterea costurilor cu personalul și a cheltuielilor de capital.

Creșterea salariilor și a pensiilor este legată de măsurile de indexare care au intrat în vigoare în martie 2026.

Investițiile de capital au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, legată în principal de faza accelerată de implementare a proiectelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, ceea ce a contribuit la ieșiri fiscale mai mari.

Citește și: 5 lei dintr-un litru de motorină sunt doar taxele. România, locul 5 în UE. Cum e în Ungaria și Bulgaria?

Consiliul Fiscal de la Sofia avertizează că deteriorarea soldului bugetar la începutul anului semnalează prezența unor dezechilibre fiscale mai profunde, care nu pot fi explicate pe deplin doar prin factori sezonieri sau tehnici.

De asemenea, acesta avertizează că, fără măsuri de politică corective, există riscul unei slăbiri susținute a poziției fiscale și al unei abateri de la obiectivele bugetare planificate.

România, deficit bugetar de 3 ori mai mare ca Bulgaria

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. 

Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

La finalul lunii februarie, ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul a avut în ianuarie, nu „gaură” (deficit - cheltuieli peste venituri), ci excedent, respectiv că nivelul cheltuielilor a fost sub cel al veniturilor.

Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 de milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. 

Este important de precizat că acest rezultat a venit pe fondul unui cumul de factori: România nu a avut buget, cheltuielile cu investițiile au fost reduse, salariile și pensiile au fost înghețate și s-a resimțit din plin atât creșterea taxelor și impozitelor din vara anului trecut cât și efectul inflației (TVA, de exemplu, a crescut inevitabil pentru că a fost aplicată unor prețuri mai mari).