Licitaţia organizată de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a privit construirea a 55 de kilometri din autostrada Transilvania, între localităţile Suplacu de Barcău şi Ciribis, notat ca „lotul 3c1”.
Una dintre condiţiile de participare la licitaţia demarată în august 2017 a fost prezentarea de documente, respectiv certificate fiscale care să demonstreze lipsa datoriilor la bugetul de stat.
Astfel de documente sunt eliberate de Administraţiile fiscale din România sau de către cele din ţară din care provine compania în cauză.
La licitaţia pentru lotul 3C1 au depus oferte firmele Nurol Insaat Ve Ticaret din Turcia (oferta de 332,26 milioane lei), Construcţii Sibiu cu asociat Hidroelektra Mecanizacija DD din Croaţia (oferta de 361,9 milioane lei), Trameco România, ultima cu o ofertă de 367,85 milioane lei.
Alte două firme interesate iniţial fie nu au depus oferta, fie a fost respinsă ca inacceptabilă.
Oferta asocierii Construcţii - Hidroelektra a fost şi aceasta respinsă iniţial, căci CNAIR a considerat ca firma croată nu a reuşit să demonstreze lipsa datoriilor către finanţele publice croate.
De altfel, în Croaţia, Hidroelektra Mecanizacija DD este cunoscută pentru dificultăţile financiare în care se zbate. În toamna anului trecut un tribunal din Zareb a judecat chiar o cerere de aducere în insolvenţă a firmei. Informaţii furnizate de portalul croat de business fininfo.hr arată o situaţie nu tocmai roz financiară a companiei croate, printre care datorii către stat şi creditori.
Surse din Ministerul român al Transporturilor afirmă că firma croată ar avea chiar conturile blocate de către fiscul din această ţară.
În aceste condiţii, la finele anului trecut, CNAIR decide respinerea ofertei asocierii Construcţii Sibiu - Hidroelektrica Mecanizacija DD ca fiind neconformă.
Numărul inexistent
Asocierea se adresează la începutul anului la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi obţine o decizie care obligă CNAIR să verifice cazierul firmei croate fie direct, cu această companie, fie cu autorităţile croate.
Este momentul la care începe o verificare a actelor prezentate de croaţi, fără prea mare succes. Mai precis, niciuna dintre căile indicate de ei pentru validarea certificatului fiscal nu s-a confirmat.
Croaţii indică un număr de certificat fiscal, însă situl autorităţii croate furnizează informaţia ca acel număr este inexistent.
„A rezultat următoarea informaţie (în urma accesării sitului croat al finanţelor poreznagov.hr – n.red.) numărul documentului introdus nu este corect în mod oficial”, răspunde CNAIR ofertantului, într-un document din aprilie 2019.
CNAIR decide să apeleze la o a doua metodă de verificare. Scanează codul QR indicat de croaţi, însă are surpriza să vadă că cererea de interogare nu este urmată de o confirmare, ci este redirecţionată către situl general de internet al autorităţii de finanţe. „Comisia de evaluare a constatat că nu poate fi confirmată corectitudinea documentlui emis”, concluzionează comisia.
Croaţii mai dau câteva explicaţii CNAIR, pe motiv că de la finele lui 2018 procedurile de verificare s-au schimbat, dar şi acum comisia spune că nu există posibilitatea logării pe situl autorităţilor croate.
Este momentul de impas la care croaţii vin ei înşişi cu un aşa zis certificat fiscal, respectiv un document cu antetul administraţiei fiscal Zagreb în care se zice că nu au nicio datorie la buetul de stat.
Documentul conţine şi un cod QR şi o adresă de internet unde s-ar putea verifica corectitudinea informaţiilor. La acest moment, scanarea codului QR se soldează cu mesaj de eroare. Este indicat în document și un sit de internet, respectiv poreznagov.eu, despre care Google nu poate oferi niciun rezultat la căutare.
Licitație de sute de milioane de euro
Membri ai comisiei trimit o cerere de confirmare către oficialităţile din Zagreb, la care nu primesc niciun răspuns. Telefonic li se spune că adresa cu terminaţia „.eu” nu aparţine autorităţii fiscale croate (adresa oficială fiind porezna–uprava.hr).
Potrivit informaţiilor furnizate de surse din cadrul CNAIR, la presiunea şefului CNAIR, Narcis Neaga, comisia de licitaţie decide ca răspunsurile ofertantului romano-croat sunt corespunzătoare şi că oferta acesteia este acceptabilă.
Este de neînţeles cum un document care nu se confirmă pe căi oficiale poate fi luat în calcul de către CNAIR la o licitaţie de sute de milioane de euro. Doi membri ai licitaţiei fac dealtfel observaţii cu această temă trecute în anexe la raportul procedurii.
Aceleaşi surse spun ca persoane din conducerea CNAIR au făcut o vizită în Croaţia de unde s-au întors cu asigurări verbale pentru membrii comisiei că totul ar fi în regulă.
Toate aceste informaţii sunt trecute sub tăcere în procesul verbal al licitaţiei. „Comisia de evaluare analizând răspunsurile la solicitările de clarificări a decis că oferta depusă este admisibilă”, se arată în procesul verbal al procedurii.
Surprizele nu se opresc însă aici. Cum termenul de valabilitate a ofertelor şi garanţiilor de participare expirase, CNAIR a cerut participanţilor să confirme prelungirea acestora.
Surse neoficiale din CNAIR explică nevoia de prelungire a ofertelor și garanțiilor de participare prin faptul că raportul procedurii ar fi fost ţinut ascuns până s-au retras turcii din licitaţie.
Surprinzător, firma turcă, care se clasase pe cel mai bun loc, nu confirmă menţinerea ofertei şi croaţii rămân singuri în joc, câştigând licitaţia. „E foarte dubioasă retragerea turcilor din această licitaţie de vreme ce ei continuă să participe la alte licitaţii similare”, spun sursele indicate.
Licitaţia s-a desfăşurat pe criteriul ofertei celei mai avantajoase tehnico-economice, respectiv firma care a avut cea mai bună combinaţie preţ – propunere tehnică şi calitativă.
Având preţul cel mai mic şi o ofertă corespunzătoare, turcii obţinuseră 100 de puncte, peste cele 95,91 puncte ale Construcţii Sibiu – Hidroelektra Mecanizacija DD.
70 de silozuri pentru sare
Un alt aspect interesant este faptul că firma croată ştia încă din aprilie de câştigarea contractului, respectiv cu două luni înainte de desemnarea ei câştigătoare de către CNAIR. Un articol din presa croată, anume apărut pe poslovni.hr, menţiona declaraţii ale oficialilor acestei firme că vor evita insolvenţa datorită unui contract de 50 de milioane de euro care îl vor semna în România. Desemnarea asocierii Construcţii Sibiu- Hidroelektra Mecanizacija DD a fost comunicată de către CNAIR la 12 iunie.
Potrivit prevederilor contractuale, perioada de proiectare este de 6 luni iar cea de execuţie a lucrărilor este de 18 luni.
Construcţii Sibiu nu participa doar la licitaţiile de lucrări, doreşte chiar să furnizeze CNAIR-ului 70 de silozuri pentru sare în valoare de 60 milioane de euro. La autostrada Sibiu – Pitești, lotul 1, firma sibiană a depus inclusiv o contestaţie, retrasă în mod inexplicabil.
Am încercat să obținem opinii asupra cazului de la Fiscul croat fără nici un răspuns.
