Ce țări din Europa sunt cele mai afectate de criza energetică. Ce soluții au găsit
Europa se confruntă cu o nouă criză energetică, alimentată de secetă, caniculă și nivelul minim al Dunării. Centralele și-au redus producția, în timp ce guvernele caută electricitate din import și le cer oamenilor să consume mai puțin.
Cele mai mari probleme sunt în Europa Centrală și de Sud-Est. Ungaria, România și Serbia au ajuns cel mai aproape de o urgență energetică, după ce nivelul Dunării a coborât la minime istorice.
Apa fluviului este folosită atât pentru producerea energiei în hidrocentrale, cât și pentru răcirea reactoarelor nucleare și a unor termocentrale. În același timp, canicula a crescut consumul de electricitate pentru aparatele de aer condiționat.
Ungaria, cea mai afectată de criza energetică
Ungaria se confruntă cu cea mai gravă situație. Centrala nucleară Paks, care produce aproape jumătate din electricitatea țării, a ajuns să funcționeze la puțin peste 10% din capacitate.
Trei dintre cele patru turbine au fost oprite. Ultima turbină a rămas în funcțiune după ce nivelul Dunării a încetat temporar să mai scadă.
Centrala producea aproximativ 240 MW, față de o capacitate obișnuită de circa 2.000 MW, potrivit Associated Press.
Pentru a compensa pierderea, Ungaria a crescut importurile de electricitate și a cerut populației și companiilor să reducă consumul între orele 17.00 și 22.00.
Peste 300 de companii au răspuns apelului. MOL, unul dintre cei mai mari consumatori industriali din țară, și-a redus consumul cu 40%, iar Samsung SDI a diminuat consumul de electricitate cu 10% în intervalele critice.
Guvernul a interzis circulația trenurilor electrice de marfă la orele de vârf și a adoptat un decret care permite introducerea unor restricții obligatorii pentru marii consumatori.
Măsurile voluntare au redus cererea de electricitate cu aproximativ 700 MW într-o singură zi.
Pe termen lung, Ungaria vrea să construiască, din fonduri europene și private, capacități eoliene de 4 GW până în 2030. Scopul este reducerea dependenței sistemului energetic de centrala Paks și de nivelul Dunării, potrivit Reuters.
România a oprit unul dintre reactoarele de la Cernavodă
România este a doua țară grav afectată. Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a fost oprit, după ce debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, sub o treime din media lunii iulie.
Nuclearelectrica asigură în mod normal aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României. Oprirea unui reactor a redus la jumătate producția centralei.
La orele de vârf, România a ajuns să importe aproximativ 1.700 MW, în condițiile unui consum național de circa 7.000 MW.
Guvernul a declarat stare de alertă în sectorul energetic pentru întreaga lună august și a anunțat că va suplimenta importurile din Ucraina, Bulgaria și Grecia.
Explozie controlată și dig provizoriu pentru salvarea reactorului
Autoritățile au încercat și o soluție neobișnuită pentru a menține în funcțiune reactorul rămas.
Forțele Navale Române au folosit 180 de kilograme de explozibil pentru a distruge o stâncă ce împiedica apa să ajungă în cantitate suficientă spre centrala de la Cernavodă.
Administrația Națională „Apele Române” construiește și un dig provizoriu. Patru barje încărcate cu piatră sunt scufundate pe un braț al Dunării, astfel încât apa să fie deviată spre canalul utilizat pentru răcirea centralei.
Înlăturarea stâncii ar putea prelungi cu aproximativ șapte zile funcționarea reactorului rămas.
Guvernul le-a cerut populației, instituțiilor și companiilor să reducă folosirea electricității în intervalele de vârf. Kronospan a anunțat oprirea temporară a unor linii de producție pentru a-și înjumătăți consumul.
Opririle pentru mentenanță de la Dacia și Ford Otosan, programate până pe 19 august, contribuie la reducerea cererii industriale.
Serbia produce mult mai puțină energie în hidrocentrale
Serbia se confruntă atât cu scăderea producției de electricitate, cât și cu probleme în aprovizionarea cu carburanți.
Hidrocentralele Djerdap I și Djerdap II, care furnizează împreună aproximativ 18% din electricitatea țării, au ajuns să funcționeze la circa 20%, respectiv 30% din capacitate.
Guvernul le-a cerut locuitorilor să reducă folosirea marilor consumatori casnici, în special a aparatelor de aer condiționat.
Nivelul scăzut al Dunării a blocat și o parte importantă a transporturilor de carburanți. În iulie, importurile au reprezentat doar 25% din cantitatea planificată, după ce barjele și petrolierele fluviale au fost obligate să circule cu numai 30%-40% din capacitate.
Pentru a preveni lipsa carburanților, Serbia a decis să permită și altor companii petroliere să utilizeze infrastructura singurei rafinării din țară, operată de NIS. Guvernul păstrează rezervele strategice pentru situații extreme, potrivit Reuters.
Polonia și Franța au redus producția unor centrale
În Polonia, temperaturile ridicate și nivelurile scăzute ale râurilor limitează capacitatea unor centrale. Operatorul rețelei naționale, PSE, le-a cerut producătorilor să respecte integral obligațiile de capacitate și să asigure rezervele necesare la orele de vârf.
Autoritățile susțin însă că sistemul polonez rămâne stabil și că există suficiente resurse pentru acoperirea consumului.
Franța a fost obligată, în timpul valurilor de căldură din iulie, să oprească temporar trei reactoare nucleare. Alte șapte reactoare au funcționat sau riscau să funcționeze la putere redusă.
Problema nu a fost lipsa apei, ci temperatura prea ridicată a râurilor. Centralele nu puteau evacua apă de răcire fără a depăși limitele de temperatură stabilite pentru protejarea mediului.
Hidroenergia s-a prăbușit în Austria și Elveția
Seceta a lovit puternic și țările care se bazează pe hidrocentrale. În iulie, producția hidroenergetică a Austriei a reprezentat numai 51% din nivelul normal pentru această perioadă.
În Elveția, producția a coborât la aproximativ 48% din normal, iar în Germania la 63%. Franța a ajuns la circa 68%.
Aceste țări nu au ajuns în situația critică din Ungaria, România sau Serbia, deoarece dispun de surse mai diversificate și de conexiuni mai puternice cu sistemele energetice ale statelor vecine.
Peste secetă se suprapune criza petrolului și gazelor
Problemele provocate de caniculă se suprapun peste scumpirea petrolului și gazelor, declanșată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz.
Comisia Europeană estimează că inflația energetică din Uniunea Europeană va rămâne peste 10% în cea mai mare parte a anului 2026, conform prognozei economice de primăvară.
Germania, Italia și Spania au redus taxele aplicate carburanților. Spania a diminuat temporar și TVA pentru electricitate, gaze și combustibili, în timp ce alte state au introdus vouchere energetice și ajutoare pentru gospodăriile vulnerabile.
Comisia Europeană recomandă însă ca sprijinul să fie temporar și direcționat către consumatorii afectați. Plafonările generale și reducerile aplicate tuturor consumatorilor pot menține cererea ridicată și pot întârzia investițiile în eficiență energetică, producție regenerabilă și stocarea electricității.
