Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a surprins astăzi piețele financiare printr-o mișcare amplă a dobânzilor sale de politică monetară. Asfel boardul băncii centrale a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an, de la 2%, începând cu data de 10 februarie 2022.
Amplitudinea majorării a fost anticipată de economistul Valentin Tătaru de la ING Bank, care nu excludea totuși un pas mai lent, de urcare a dobânzii cheie, cu numai 0,25%. Un sondaj afișat de agenția Bloomberg indica o majorare a dobânzii de politică monetară a BNR cu 0,25%, deoarece analiștii considerau că banca centrală își va păstra muniție pentru a contracara un eventual puseu de depreciere a monedei naționale.
Este cea de a treia majorare consecutivă a dobânzii de politică monetară, care a urcat de la 1,5% până la 2,5% începând din noiembrie 2021.
BNR a mai decis astăzi majorarea cu 0,50% și dobânda Lombard, asociată creditelor sale pe termen scurt, până la 3,50%. Pentru a stimula, probabil, majorarea dobânzilor asociate economiilor populației, BNR a mărit cu 0,5% și dobânda pe care o acordă plasamentelor băncilor în vistieria sa, urcând rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50%, de la 1% pe an.
Scenariile de risc:prețurile energiei după compensare
Ce anume a determinat un board extrem prudent să accelereze ritmul de creștere a dobânzilor sale de politică monetară în contextul încetinirii economiei românești și în condițiile în care nivelul dobânzilor sale nu poate influența prețul energiei?
Unii analiști consideră că BNR ar putea fi obligată să mărească dobânda de politică monetară deoarece celelalte bănci centrale din regiune și-au majorat mai intens dobânzile și, o rămânere în urmă ar putea avea efecte negative.
Pe de altă parte comunicatul BNR, mai amplu decât de obicei, semnalează scenarii de risc ridicat, care forțează practic o decizie de aliniere a dobânzilor la regiune. Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este acela privind anticiparea unui puseu inflaționist cu două cifre, altfel spus, peste 10%, după luna martie, când se va epuiza efectul schemelor de compensare a majorării tarifelor la utilități.
”Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în principal al prețurilor la energie, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o nouă revizuire substanțială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici”, se arată în comunicatul boardului BNR.
”Schemele de compensare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflației pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte”, avertizează BNR.
Mai mult, ”caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuși incerte, o eventuală modificare a duratei și/sau a conținutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât și traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflației, mai cu seamă pe termen scurt”, mai avertizează boardul băncii centrale.
Prețurile energiei nu sunt singurele riscuri luate în calculul scenariilor evoluției economiei românești care au stat la baza deciziei de mărire a dobânzii cheiei. ”Riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, inclusiv în contextul situației geopolitice Rusia-Ucraina, precum și din blocajele persistente în lanțurile de producție și aprovizionare”, arată comunicatul BNR.
Incertitudini: Omicron, absorbția banilor europeni, disciplina fiscală
O serie de incertitudini completează tabloul: evoluția incertă a pandemiei de coronavirus, abilitatea României de a absorbi fondurile europene și evoluția politicii fiscale, tensionată de contextul social intern și global.
”Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puțin virulentă, implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Totodată, o sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Incertitudini și riscuri sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global”, avertizează BNR.
În al treilea trimestru inflația își va reduce intensitatea, însă traiectoria ei va fi superioară celei anticipate anterior de BNR. Și inflația de bază, așa numita core inflation, care nu ia în calcul prețurile volatile, dar este urmărită de BNR mai atent, deoarece politica monetară o poate influența, va avea o traiectorie superioară anticipărilor.
