Contractul pentru Autostrada Transilvania a fost semnat cu Bechtel de Guvernul Năstase la finalul anului 2003 și prima lopată a fost dată în iunie 2004.
În 2013, Guvernul a reziliat contractul cu firma americană care nu și-a făcut treaba.
Iar, după ani de licitații „chinuite”, abia în ianuarie 2025 s-a dat ordinul de începere pentru finalizarea lucrărilor, în valoare de 884.123.669,17 lei, fără TVA.
Citește și: VIDEO Adio PNRR, pe Autostrada Transilvania. Statul ar putea scoate 1.300.000.000 lei din „buzunar”
„Blestemul” de pe Autostrada Transilvania, terminat la 22 de ani de la prima lopată dată de Bechtel?
Chiar dacă mai sunt hopuri importante de trecut, tragem speranțe că Erbașu își va respecta termenul contractual de finalizare, iulie 2026, pe cei 26,35 kilometri ai Autostrăzii A3 dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș.
Progresul în teren este bun atât la terasamente, cât și la structuri. Vedem balast stabilizat și asfalt cam pe o treime din traseu, iar pilele viaductelor și pasajelor înaintează bine.
Contractul a fost semnat în 24.11.2023 cu Erbașu, al patrulea antreprenor de pe acest lot, și prevede 6 luni de proiectare și 18 de execuție.
Abia în 20.01.2025 a fost emis și ordinul de începere pentru lucrări, deci termenul de finalizare actualizat este sfârșit de iulie 2026”, informează specialiștii Asociației Pro Infrastructură, pe Facebook.
Autostrada Transilvania, o poveste din 2003
În 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a emis “Ordonanța de Urgență numărul 120 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”.
O lună mai târziu, pe 19 decembrie 2003, s-a semnat “Contractul de construire a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”, acord între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., pe de o parte, și Bechtel Internațional Inc., pe de altă parte.
Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest (Gilău), iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km, între Turda și Câmpia Turzii.
Pe 30 mai 2013, după ani în care nu s-a mai lucrat aproape deloc, contractul cu Bechtel a fost anulat de Guvernul condus de Vicotor Ponta şi fiecare tronson a început să fie licitat distinct.
Între Brașov și Târgu Mureș au rămas însă 140 de kilometri fantomă, un tronson care nici măcar pe hârtie nu mai figurează, după ce a fost scos din planurile autostrăzii în 2015, în urma Masterplanului General de Transport al României realizat de Guvernul Ponta.
Inițial, Autostrada Brașov - Târgu Mureș, parte a Autostrăzii Transilvania, a fost împărțită în 3 segmente, cu o lungime totală de 151 de kilometri:
- 1A: Brașov (Cristian) – Făgăraș, 40 km, termen oficial: 28.11.2010 – 31.12.2013
- 1B: Făgăraș – Sighișoara, 53 km, termen oficial: 28.02.2010 – 31.12.2013
- 1C: Sighișoara – Târgu Mureș (Ogra), 58 km, termen oficial: 29.11.2009 – 31.12.2013 (contract Bechtel)
Din segmentul 1A a fost finalizat doar un ciot de 6,4 km între Cristian și Râșnov, segmentul 1B este incert, iar din segmentul 1C a fost făcută doar bucățica Ungheni – Ogra de 10 km, restul fiind incert.
Prin urmare, aproape 140 de kilometri din Autostrada Transilvania sunt fantomă și au toate șansele să rămână așa.
Conform Masterplanului General de Transport al României realizat de Guvernul Ponta, Autostrada Brașov - Târgu Mureș a fost „retrogradată” la nivel de drum transregio, un statut inferior celui de drum expres.
Ce spunea premierul PSD Victor Ponta în 2015 despre Autostrada Transilvania
„În primul rând, în sfârșit, pentru prima dată în istoria României, avem un Master Plan. Nu am avut nici în 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, nici mai târziu. Nu poţi să ai un proiect pe termen lung şi atât de important fără să ştii exact ce îţi doreşti.
Ce este esenţial din punctul meu de vedere, domnule ministru, şi aveţi tot sprijinul meu, acest Master Plan întocmit de o companie - AECOM, nu? -, cea mai mare companie din lume din câte ştiu, o companie americană, agreat şi cu respectarea condiţiilor puse de Comisia Europeană, mai are nevoie, însă, de un pas esenţial, altfel va rămâne sub forma acestor planșe. Și anume să mergeţi, să discutaţi cu comisiile reunite, comisiile de transport şi din Senat, şi din Camera Deputaţilor, să aveţi o discuţie oricât de lungă, la care să nu vină doar cei din Comisia de Transport, ci şi toţi ceilalţi parlamentari, după care voi invita, împreună cu dumneavoastră, liderii tuturor partidelor parlamentare, vom merge şi la preşedintele ţării.
Ca să avem un Master Plan care va avea succes, trebuie aşa cum am făcut azi şi am semnat toţi un acord naţional pe zece ani pentru finanţarea Apărării, trebuie să avem un acord pe zece ani pentru acest Master Plan.
Dacă nu îl avem, nu are rost să vă apucaţi de treabă, pentru că nimeni nu va mai dori să repete experienţele tragice - în 2004 s-a semnat Autostrada Transilvania; dacă nu se oprea în 2005, în 2008 sau când era?”, i-a spus premierul Victor Ponta ministrului Transporturilor, Ioan Rus, în 2015, la prezentarea Masterplanului General de Transport al României, potrivit gov.ro.
Ioan Rus i-a răspuns că „În 2012 avea termen de finalizare” (Autostrada Transilvania, n. red.).
„Bun, acum era de la Braşov la Borş şi era autostradă. Așa avem nişte bucăţele, la Cluj avem câţiva kilometri, am mai făcut în altă parte.
La fel, proiectul Comarnic-Braşov, care a mai fost încercat în 2004, în 2010 - eşec total.
Toate celelalte lucruri, dacă nu există un acord prin care să spunem oricine vine la guvernare, orice ministru se schimbă, orice guvern, orice majoritate, asta vrea să facă România în următorii zece ani cu autostrăzi, o să fie din nou un eşec (...)”, a continuat Victor Ponta.
