13,2 miliarde de lei este câştigul companiilor de stat, în ansamblu, a informat Anastasiu. El a explicat că România are vreo 1.300 de companii de stat.
AMEPIP – agenţia care se ocupă de monitorizarea lor, are o problemă: "Ar trebui să ne uităm cum monitorizează performanţa companiilor de stat.
Este nefuncţională. Se uită pe toate cele 1.300 de companii, când ar trebui să monitorizeze vreo 200, nu toate SRL-urile din mediul rural.
Anii 2025 şi 2026 vor fi ani de efort pentru România. “TVA nu va scădea, nu vom avea o relaxare”
Ce a spus mai departe vicepremierul Dragoş Anastasiu:
"Va trebui să refacem împreună cu Comisia Europeană, pentru că a fost Jalonul 109, la ce este relevant – companiile care fac 97% din cifra de afaceri a companiilor de stat.
Suntem penalizaţi cu 330 de milioane de euro. Vom face un audit de sus până jos şi vom vedea ce iese.
Nu ştiu dacă rămân toate companiile. Unde avem pierderi de ani de zile ori profesionalizăm, ori închidem, ori joint ventures cu companii româneşti sau străine.
Citeşte şi: Creşterea TVA aduce jumătate din veniturile suplimentare prevăzute, dar va genera inflaţie
La serviciile de utilitate publică, va trebui să facem reguli foarte clare pentru subvenţii. În Polonia sau Ungaria ori nu se dau, ori se dau subvenţii foarte mici.
Luăm best practices de la companii din străinătate sau din România care funcţionează. Avem toate şansele ca în 6 luni să dovedim şi primele succese.
Până la lansarea Pachetului 2, va trebui să fim gata cu legislaţia, ca să fim competitivi. Avem un număr mare de oameni în CA, indemnizaţii care sunt variabile, de la 1 la 6, după cum e performanţa companiilor.
Citeşte şi: Raluca Turcan critică „soluția PSD” cu impozitarea progresivă: „E o taxă pe ambiție. O capcană”
Nu vreau să generalizăm. Am mână liberă, am format un grup de lucru cu patru miniştri, acolo unde sunt cele mai multe companii. Vom transparentiza absolut tot: veniturile celor din conducere, grilele salariale.
Peste tot în lume, inclusiv companiile de stat, chiar dacă nu sunt listate la bursă, au acest principiu de bază: transparenţa.
Cred în transparenţă. Nu o facem pentru a obţine ceva. Să se umble la zona asta de moralitate. Ce facem acum e pe o anumită lege, sigur că o putem schimba, numai că legea nouă nu e pentru trecut, e pentru viitor.
Citeşte şi: Ce șpagă a cerut un inspector ANAF de la o firmă pentru rambursări de TVA în valoare de 2.000.000 €
Oamenii ăştia au contracte-beton. Am văzut că a început o sarabandă a donaţiilor... ori avem o lege care ne permite să facem asta, ori avem o negociere, care duce la o schimbare de contract.
Sunt miniştri responsabili de companii, sunt CA, AGA, directori executivi. Noi dăm nişte direcţii, dar nu facem micromanagement. Personal nu pot să vă dau un exemplu de şef de companie care nu a plecat din funcţie după ce nu şi-a îndeplinit ţintele de business.
Suntem în zona “o mână spală pe alta” şi totul ţine de politizare. Noi punem în privat indicatori de performanţă optimişti, să te facă să alergi puţin. Şi motivanţi, şi suficient de ambiţioşi, astfel ca oamenii să presteze.
La porţile OECD
Vom revizui Legea 109 a guvernanţei corporative, astfel ca managerii să fie puşi pe bune. Acesta a fost un jalon al nostru. E şi standard OECD. Trebuie să schimbăm, să adaptăm fără să schimbăm sensul jalonului.
Mai ales că suntem şi într-un moment complicat al României şi va trebui să vedem dacă legea e şi pentru ce a fost până acum, sau renegociem contractele de management, apelând la bunul-simţ.
După Pachetul 1, societatea e supărată, şi pe bună dreptate. Nu numai pentru că a fost pusă sub presiune, dar este sentimentul că am început cum nu trebuia şi cu cine nu trebuia.
Maşina era pe jumătate căzută-n prăpastie
Dacă te uiţi de departe, aşa am început, doar că alternativa era mult mai rea. Lumea nu a perceput gravitatea momentului, mă bucur într-un fel.
Pentru pachetul 1, 2, 3, 4 ş.a.m.d. va fi nevoie de ceva timp. Eram o maşină pe jumătate căzută în prăpastie şi țineam lucrurile în echilibru instabil.
Dacă noi nu veneam cu aceste măsuri, CE începea stoparea fondurilor europene. Ni s-ar fi spus că suntem neacceptabili pentru investiţii. Cursul valutar s-ar fi dus la 7 şi era scenariul Grecia.
Pe pieţe, s-a văzut imediat, în împrumuturi
Am fi vrut să facem totul aşezat, dar nu a fost timp. Pachetul 2 tot la fel se face, foarte repede, dar rezolvă şi din inechităţi. Pe următorii 7 ani, din dobânzi, imediat după lansarea pachetului 1, România s-a împrumutat şi a făcut economii foarte mari.
Agenţiile de rating au venit, două la număr, şi am avut discuţii pozitive. Partea de PNRR, ne-au spus că pachetul este bun. Cel târziu la finalul lui iulie, vom finaliza negocierile pe PNRR, iar asta înseamnă foarte mulţi bani care vor veni.
Consumul va scădea mult mai puţin decât dacă intram în junk. Analiştii pe care i-am sunat în ultimele zile spun că vom avea creştere economică, dacă facem ceea ce trebuie să facem. Pachetele 2, 3 ş.a.m.d. Vor avea tendinţa să ungă mecanismele economiei, se vor concentra pe stimulare, debirocratizare, eliminarea inechităţilor.
Anii 2025 şi 2026 vor fi ani de efort pentru România. “TVA nu va scădea, nu vom avea o relaxare” - Foto: Freepik/user18526052
Dacă nu luam măsuri, deficitul bugetar pe anul acesta se îndrepta către 10%. Până la finalul lui 2026, trebuie să reducem deficitul cu 4% din PIB, adică spre 100 de miliarde.
După aceea, efortul mare e până la sfârşitul anului viitor. Anii 2025 şi 2026 vor fi ani de efort. TVA nu va scădea, nu vom avea o relaxare, dar, dacă trecem acest hop de 4% şi facem bine cu PNRR, ne vom încadra într-un parcurs care, din 2027 încolo, ne vor permite să respirăm mult mai bine.
La CFR vrem să schimbăm? Hai să schimbăm lucrurile. La Tarom, sunt de acord că nu sunt cele mai bune servicii, dar înţeleg că anul ăsta ar putea să intre pe profit."
