75% din produsele lactate din România, aduse din Ungaria. De ce vacile autohtone dau cu 50% mai puțin lapte?
Structura actuală a pieței române poate asigura o cerere constantă pentru produsele lactate maghiare, însă modernizarea producției și a procesării în România ar putea reduce dependența de importuri pe termen lung.
Pe termen scurt însă, conform cifrelor, poziția Ungariei este extrem de puternică: o parte decisivă a aprovizionării externe a pieței române de lactate se bazează în continuare pe produse de origine maghiară.
75% din laptele din România este adus din Ungaria. Cum am ajuns „o mină de aur pentru maghiari”?
România se numără printre cei mai mari producători de lapte din Uniunea Europeană, însă depinde în mod constant de importuri pentru aprovizionarea industriei lactate și a pieței de consum.
Unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei situații este Ungaria: conform ultimului raport sectorial al Autorității române pentru concurență, între 2014 și 2025, Ungaria a furnizat între 67 și 78 la sută din importurile românești de produse lactate, fiind astfel, de departe, cel mai important furnizor extern al pieței românești a produselor lactate.
Relația dintre piețele de lapte din România și Ungaria pare să fie una dintre verigile esențiale ale aprovizionării cu alimente a vecinului nostru din est. În timp ce România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, doar aproximativ o treime din această cantitate ajunge la prelucrarea industrială.
Țara ocupă locul al zecelea în UE în ceea ce privește producția de lapte crud, însă se situează abia pe locul 17 în ceea ce privește cantitatea de lapte colectată de procesatori.
Citește și: Anunț important, pentru fermierii români. Ce se întâmplă cu cererile de plată la APIA după 5 iunie?
Deficitul nu provine, așadar, în primul rând din cantitatea de lapte din România, ci din faptul că o parte semnificativă a producției nu este integrată în mod stabil în lanțul valoric industrial.
Aproximativ trei sferturi dintre fermele lactate din România dețin mai puțin de cinci vaci de lapte, ceea ce limitează mecanizarea, dezvoltarea infrastructurii de răcire și colectare, precum și posibilitatea unei livrări constante, la o calitate standard.
Citește și: Ce se întâmplă în organism atunci când bei prea multă cafea? Cât să consumi pe zi, pentru a evita orice risc
Producția medie pe vacă în România este de doar 3580 de kilograme de lapte, față de media UE de 8450 de kilograme, arată presa maghiară
Piața laptelui: avantajul este de partea maghiarilor – deocamdată!
Această slăbiciune structurală deschide direct calea furnizorilor maghiari. Procesatorii și lanțurile comerciale românești au nevoie de cantități previzibile, livrări continue și o calitate uniformă, în special pe piața laptelui proaspăt, a iaurturilor, a produselor lactate fermentate, a brânzeturilor, a untului și a smântânii.
Datorită apropierii geografice de industria lactatelor din Ungaria, a infrastructurii de prelucrare mai dezvoltate și a comerțului fără bariere în cadrul UE, industria română a ajuns într-o poziție naturală de furnizor.
Industria de prelucrare din România se bazează în principal pe produse cu valoare adăugată mai redusă. Producția anuală de lapte de consum este de aproximativ 387 de mii de tone, iar categoria care include iaurtul, kefirul, laptele acru și alte produse fermentate reprezintă încă 231 de mii de tone.
Aceste două categorii de produse reprezintă peste 70% din totalul producției de prelucrare din România, în timp ce brânzeturile, untul și produsele din smântână, cu valoare adăugată mai mare, au o pondere mai mică.
Citește și: Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă
Cererea de import a pieței române a continuat să crească în ultima perioadă. Cantitatea de lapte crud colectată de procesatori pe plan intern era încă de 1,235 milioane de tone în 2024, dar a scăzut la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025. Între timp, în 2024 importurile de lapte crud au crescut cu aproape 40%.
În cazul produselor lactate finite, dependența României este și mai evidentă:
importurile de produse lactate ale țării s-au apropiat în 2025 de 1 miliard de euro, iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 de milioane de euro.
În această situație, România poate reprezenta pentru exportatorii maghiari nu doar o piață apropiată, ci și una strategică, în special în ceea ce privește produsele prelucrate, cu valoare adăugată mai mare.
Autoritatea română pentru concurență avertizează însă că importurile nu sunt, în sine, cauza problemelor sectorului lactatelor din România, ci mai degrabă o consecință a acestora. Potrivit autorității
fragmentarea exploatațiilor mici,
productivitatea scăzută,
sistemul de colectare deficitar
și poziția de negociere limitată a fermierilor nu asigură o cantitate suficientă de lapte, adecvată pentru prelucrarea industrială, către fabricile românești.
Prin urmare, raportul recomandă consolidarea cooperării între producători în cadrul cooperativelor, finanțarea preferențială și stabilirea unor relații mai stabile cu furnizorii.
