2 erori colosale care împing România spre criză. Am plătit prea mult pentru o „economie verde”. După ce, în anii 2021 şi 2022, Europa a trecut printr-o inflaţie galopantă, acum a scăpat de ea şi dă de altă nenorocire: recesiunea.
România este decalată. Are cea mai ridicată inflaţie din UE, în jur de 5%, în timp ce ţările UE au scăzut mult spre 2% - inflaţia ideală.
2 erori colosale care împing România spre criză. Am plătit prea mult pentru o „economie verde”
Bucureştiul are deficit excesiv, care ne va costa anul viitor, în plăţi care ne vor ustura la buzunar. Peste criza aceasta internă, se va suprapune criza europeană.
Este veşnica poveste a crizelor suprapuse. De exemplu, în anii 2007 - 2010, peste criza românească bugetară, contractarea globală determinată de Criza Subprimelor, din SUA, ne-a pus în mare dificultate.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, explică lucrurile care s-au petrecut până acum, ce se petrece acum şi ce va urma de acum încolo, conform Economica.net.
Citeşte şi: Câtă energie trebuie să consumi să plătești întreținere la jumătate? Ce aparate poți ține în priză?
"Economiile mari ale Europei încetinesc. Este rezultatul inevitabil al politicilor guvernamentale de după criza din 2008, ghidate de concepții rațional constructiviste", spune Croitoru.
Acesta explică faptul că, "în loc să vadă ce erori au făcut înainte de criza din 2008, prin intervenții, economiștii, politicienii și analiștii constructiviști (îi numesc așa pentru că nu sunt neapărat numai socialiști) au considerat că trebuie să se afunde și mai tare pe calea intervențiilor în economie".
Ceea ce uitaseră anterior, spune expertul BNR, a fost "tranziția verde sau ecologică și egalitatea economică (sau reducerea inegalităților, până la aberanta egalitate economică) prin redistribuire".
Citeşte şi: Facturile la curent cresc. Milioane de români ar putea plăti din primăvară tarife duble din 2025
De politicile țintind la reducerea inegalităților economice nu au uitat de facto niciodată, dar, "cum reducerea inegalității economice este nerealizabilă cu politici constructiviste, este mereu convenabil să fixezi ca țintă constructivistă reducerea inegalității economice, mai ales după ce reușești cu mult talent propagandistic să dai vina pentru vreo criză pe te miri ce libertăți ale pieței neaduse încă sub obrocul stabilit omniscient".
Lucian Croitoru se referă concret la "intervențiile ghidate de cele două mari obiective nerealizabile – decarbonizarea și egalitatea economică", care "au dus la inflația foarte mare din anii 2021-2022".
Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au amplificat-o desigur, dar inflația a apărut independent de acestea, spune specialistul.
Citeşte şi: PSD: Prețurile au fost ținute în frâu, afacerile firmelor au înregistrat creșteri
Cauza lor profundă au constituit-o politicile orientate de cele două obiective mari – decarbonizarea și egalitatea economică -, obiective ce nu pot fi formulate.
Dacă nu există vreun lider sau o regulă adoptată de majoritate care să țintească la eliminarea ordinii spontane, atunci ordinea spontană este covârșitor preponderentă, în raport cu ordinea proiectată prin intervenții.
Ordinii spontane numită societate nu i se pot impune obiective, susţine Croitoru. Dacă faci totuşi asta, rezultatele sunt: inflația și recesiunea.
Foarte greu
Inflația a crescut la niveluri înalte în anul 2021. "Acum, urmează recesiunea. Semnele că aceasta e aproape au început să apară. În Europa, Germania și Franța, cele mai mari două economii ale Uniunii Europene par să fie deja angajate pe această cale", explică consilierul guvernatorului BNR.
Să fie Planul Draghi (n.n.: Mario Draghi, economist italian) bun pentru contracarare? Nu, pentru că "are aceeași viziune constructivistă: stabilește obiective pentru societate care ar putea fi realizate doar dacă guvernele ar interveni, prin investirea multor sute de miliarde de lei în creșterea competitivității, păstrând aceleași obiective referitoare la decarbonizare și egalitate economică".
În capul fiecăruia
Dar care ar fi soluţia? Există o singură soluție pentru a rezolva problemele de competitivitate ale Europei: renunțarea la abordările constructiviste și trecerea la politici cu adevărat liberale. Va fi însă foarte greu.
Piaţă de legume în Italia, unul dintre statele tradiţional afectate de inflaţie - Foto: PXHere/Alessandro Caproni/CC0
De ce anume? Pentru că nu putem modela societatea după bunul plac. Un asemenea mod de acţiune împiedică piața să mobilizeze întreaga cunoaștere disponibilă în societate, care se află doar în capul fiecăruia.
Numai piața poate să o extragă de acolo. Asta nu știu sau nu cred economiștii, politicienii și sociologii care influenează politicile în UE.
