Mihály Teleki, cancelar al Transilvaniei, a dobândit proprietatea - însemnată în zonă - în jurul lui 1680.
Povestea Castelului Teleki și a stejarului care-l străjuiește: Copacul are peste 600 de ani vechime
„Mulți nu știu despre Pozmuș, nu au auzit despre acest loc, dar este un loc minunat, cu foarte multe povești, un loc care a aparținut la un moment dat inclusiv lui Iancu de Hunedoara. Pe urmă, Matei Corvin a trecut prin aceste locuri. Prin 1661, familia Teleki, respectiv cancelarul Transilvaniei, Mihail Teleki, reușește să vină pe aceste meleaguri și dorește să deschidă aici porțile unui castel boieresc”, povestește Mihaela Ivan, purtătoare de cuvânt a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Citește și: Copacul vechi de 5.000 ani, cel mai bătrân de pe Terra, care conține informații prețioase: E unic
La mijlocul secolului al XVIII-lea, pe locul conacului de astăzi se aflau mai multe clădiri șubrede din lemn. Familia Teleki a reconstruit clădirea în stil baroc.
Ei sunt cei care au comandat crearea formei dreptunghiulare a castelului: pe laturi se aflau magaziile, grajdul, în spate, clădirea principală, iar în față bastionul de poartă, clădire în care se află și o capelă.
„A venit groful cu grofoaia”
„De fapt el nu era boier, nu era nici împărat, nici rege, era grof. Se spune că venea groful cu grofoaia. Dacă dați de oamenii locului și doresc să vorbească despre o femeie că este frumoasă, nu o să spună că e frumoasă sau că e dichisită, o să spună că e grofoaie. Au rămas foarte multe lucruri pornind de la acest castel”, spune Mihaela Ivan.
„Întorcându-ne în 1661, când Teleki hotărăște ca aici să ridice castelul, ajungem un pic mai departe, în 1736, acum 285 de ani, când se pun bazele castelului.
Citește și: Misterul Annei Maria Taigi, sfânta care deși a murit în anul 1837, pare că doarme liniștită „în pat”
Este un castel în stil baroc și o să observați un laitmotiv: sunt acele bolți impunătoare, foarte multe în acest castel. Un castel care a trecut inclusiv printr-un incendiu, prin 1823, dar a fost salvat datorită comunității, pentru că imediat oamenii s-au alertat și au vrut să pună mână de la mână și să nu lase castelul acesta să dispară.
Ulterior au mai avut loc niște reabilitări ale castelului prin 1930, 1920, dar de atunci până în 2019, castelul nu a mai beneficiat de reabilitare sau de restaurare”, precizează Mihaela Ivan.
Comuniștii au zidit blazonul familiei
„În 1409 familia Teleki primise blazon, pentru că era o familie importantă, o familie influentă. În prima parte, blazonul era mult mai sărac, era doar un leu care ieșea din flăcări și între copite avea un stejar, un copac dezrădăcinat.
Ulterior observăm că se îmbogățesc semnele heraldice și apare acvila bicefală și scutul, care arată că această familie avea capacitatea să protejeze anumite locuri. Pentru unii poate că e pur și simplu așa, un simbol, însă nouă ne arată că acest teritoriu a fost cumva sub paza acestei familii”, spune Mihaela Ivan.
Citește și: Românii din Ucraina cer Bucureştiului să apere învăţământul în limba română din zona Cernăuți
În 1945 când au venit comuniștii, au fost deranjați de blazon și l-au acoperit.
„L-au acoperit cu zidărie - și au făcut un lucru foarte bun, pentru că au conservat acest blazon, iar acum ne putem bucura de el”, arată Mihaela Ivan.
Heleșteul, ascunzătoare pentru statuete
„Odată cu venirea regimului comunist, știm foarte bine că tot ceea ce ținea de religie nu era acceptat. Chiar aici, în mijloc, a fost un parc, o zonă de odihnă, loc în care se spune că se aduna familia Teleki.
Și erau frumos amenajate, frumos organizate, niște statuete - șase lei impunători care păzeau două figuri religioase și pe Maria Tereza. Atunci când au venit comuniștii, i-au obligat pe oamenii locului să scape de acele statuete, însă oamenii de aici sunt cu frică de Dumnezeu și doar au retezat capetele Fecioarei Maria și a reginei Maria Tereza și le-au ascuns în heleșteu”, povestește purtătoarea de cuvânt a Consiliului Județan Bistrița-Năsăud.
„Ulterior, chiar cel care se ocupă și are grijă de lucrări, Nelu Someșan, a spus celor care lucrează aici, echipei, că știe de la bunicul lui că acolo au fost duse. Și când a venit o cupă mai mare, au ajuns la heleșteu și au descoperit statuetele”, spune Mihaela Ivan.
Stejarul de la Teleki, un monument al naturii
În curtea castelului se află și un stejar vechi de 615 ani, al doilea ca vechime și mărime după stejarul din Borzești. Are o înălțime de 25 de metri și a trecut prin mai multe incendii.
„Acum 615 ani, se planta aici un stejar. Al doilea, după stejarul din Borzești, a reușit să crească acest stejar, pentru că după cum vedem, are o înălțime de 25 de metri, potrivit Digi24.
Este un stejar care a trecut prin incendii. Prin 1920, a fost fulgerat, însă groful Teleki de atunci a adunat comunitatea și au reușit să stingă focul. Putem să sesizăm acea ramură care a fost afectată de trăsnet, însă stejarul de la Castelul Teleki reușește să adune de fiecare dată vizitatorii care vin pe Via Transilvanica și pe toți cei care vor veni să viziteze castelul de la Posmuș.
Stejarul stă de strajă din 1406 și cu siguranță va aduna și mai multe povești odată cu deschiderea castelului”, spune Mihaela Ivan.
Castelul, reabilitat
Castelul Teleki din localitatea Posmuş, judeţul Bistriţa-Năsăud, care se află pe lista monumentelor istorice, a fost redeschis publicului în 2022, după un amplu proces de reabilitare şi restaurare derulat în baza unui proiect cu finanţare europeană în valoare de peste 5 milioane de euro.
Citește și: Aurora Boreală, vizibilă și în România: În ce zonă s-a văzut și care sunt condițiile în care apare
Contractul de finanţare pentru reabilitarea şi restaurarea acestui monument istoric construit în stil baroc, ce datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, a fost semnat în noiembrie 2017, finanţarea venind prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1. "Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural".
Valoarea totală a proiectului cu finanţare europeană a fost de aproximativ 22 milioane de lei, din care 98% fonduri nerambursabile, potrivit Agerpres.
