În acest moment, autoritățile române reevaluează dacă mai este oportună dechiderea ICR Moscova în contextul „încălcării flagrante de către Rusia a dreptului internațional” urmare a invaziei din Ucraina.
România a încercat o apropiere de Rusia în mandatul lui Victor Ponta. Acesta l-a trimis pe Titus Corlățean la Moscova pentru o analiză a relațiilor dintre cele două state.
„În perioada 8-10 iulie 2013, ministrul român de externe, Titus Corlatean, a efectuat o vizită la Moscova la invitația omologului său rus, Serghei Lavrov. Cei doi oficiali au avut un aprofundat schimb de opinii cu privire la stadiul actual al relației bilaterale româno-ruse, evaluând perspectivele de dezvoltare în continuare a dialogului și cooperării dintre România și Federația Rusă în perioada următoare”, menționa atunci MAE.
Corlățean s-a întors în România și, la postul național de radio, a anunțat extinderea cooperării româno-ruse și în sfera culturală.
„Este un acord bilateral interguvernamental pe care l-am semnat la finalul întâlnirii cu ministrul rus de externe, un acord valoros, negocierea a durat ceva timp, mă bucur că am reuşit să finalizăm negocierile, să semnăm acest acord, care presupune deschiderea Institutului Cultural Român la Moscova şi respectiv a Centrului Cultural Rus la Bucureşti”, a spus Corlățean.
Citește și: Centrul cultural rus din Capitală, deschis după un acord semnat de Corlățean cu Lavrov la Moscova.
ICR Moscova nu s-a deschis timp de aproape un deceniu
România nu a deschis nicio reprezentanță culturală în capitala Rusiei, aspect confirmat de Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns pentru Newsweek România.
„În baza Acordului dintre România și Federația Rusă privind deschiderea și condițiile de funcționare a Institutului Cultural Român de la Moscova și a Centrului Rus de Știință și Cultură de la București, semnat la 9 iulie 2013, au fost întreprinse demersuri pentru deschiderea Reprezentanței ICR la Moscova. Acestea au inclus și evaluarea integrată la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii și a Institutului Cultural Român a oportunităţii politico-diplomatice şi culturale, respectiv a disponibilității resurselor bugetare și logistice”, explică MAE.
Demersul s-a blocat după ce au apărut probleme care țin de infrastructură.
„În prima fază, a fost avută în vedere deschiderea reprezentanței ICR din capitala rusă în complexul de clădiri aparținând Ambasadei României la Moscova, dar soluția identificată inițial nu a putut fi implementată, întâmpinând limitări de natură juridică și practică, precum conformitatea cu normele privind regimul sediului unei misiuni diplomatice cuprinse în Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961, dar și limitări referitoare la neconcordanța dintre necesitatea asigurării adecvate a protecției spațiilor misiunii diplomatice și desfășurarea activității specifice unui institut cultural în străinătate, prevăzute în Acordul menționat”, ne-a precizat MAE.
COVID și Putin, amână pe termen nedefinit deschiderea reprezentanței
„În ultimii ani, pandemia de COVID-19 a marcat negativ și procesul de deschidere de noi reprezentanțe ICR în străinătate, în condițiile în care activitatea institutelor s-a mutat, pentru o bună perioadă de timp, aproape exclusiv în spațiul virtual. Cu toate acestea, au fost continuate demersurile și a fost reluat procesul de evaluare a modalității optime de funcționare a ICR Moscova, fiind realizată o analiză cuprinzătoare a situației locative a centrelor/institutelor culturale ale altor state în capitala rusă. De asemenea, au fost intensificate demersurile pentru identificarea unui spațiu adecvat și sustenabil pentru desfășurarea activității ICR Moscova, prin dialogul cu autoritățile Federației Ruse.
În condițiile agresiunii ruse împotriva Ucrainei și a reacției unitare a comunității europene și euroatlantice față de efectele încălcării flagrante de către Rusia a dreptului internațional, este reevaluată oportunitatea realizării în viitorul apropiat a obiectivului deschiderii unei reprezentanțe ICR la Moscova”, arată MAE.
Rusia a deschis două centre culturalșe
În schimb, la București funcționează Centrul Rus de știință și Cultură deschis în anul 2015. El s-a închis după invazia rusă în Ucraina.
Fostul ministru al Educației, Andrei Marga, a inaugurat, în urmă cu zece ani, Centrul cultural rus de la Cluj Napoca. Marga era programat să scrie, în 1990, o lucrare despre marxism, dar a fost „salvat” de Revoluție.
Citește și: Centrul cultural rus, inaugurat de Marga. La Revoluție scria de „liniile directoare ale marxismului”
