Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci pe 21 mai?
Pe 21 mai, creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei care au pus bazele creștinismului ca religie oficială a Imperiului Roman.
Ziua este considerată una dintre cele mai importante sărbători ale primăverii și este marcată de numeroase tradiții populare, dar și de interdicții stricte, respectate cu sfințenie în multe zone ale țării.
Ce greșeli să nu faci de 21 mai, ziua Sfinților Constantin și Elena. Se spune că aduc necazuri mari
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Constantin cel Mare a fost primul împărat roman care a legalizat creștinismul prin Edictul de la Milano, în anul 313. A fost botezat pe patul de moarte și a contribuit decisiv la răspândirea religiei creștine.
Mama sa, Elena, este cunoscută pentru evlavia sa și pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. De aceea, ambii sunt venerați în mod deosebit în lumea ortodoxă și sunt considerați ocrotitori ai Bisericii.
Citește și Când sunt Sfinții de Gheață în 2025? Superstiții în această perioadă. Regulile trebuie respectate
Tradiții și obiceiuri de 21 mai
Această zi este legată, în credința populară, de păsările cerului și de fertilitatea pământului. Se spune că de Sfinții Constantin și Elena „se încheie semănăturile”, iar păsările își învață puii să zboare. În multe zone din sudul și estul țării, agricultorii evită munca în câmp, de teama grindinii sau a secetei.
Un alt obicei este aprinderea focurilor ritualice pe dealuri sau în grădini. Se spune că aceste focuri apără gospodăria și animalele de forțele rele, de boli sau de dăunători.
Uneori, oamenii aruncă plante aromatice, busuioc sau tămâie în foc, pentru a alunga spiritele rele și ghinionul.
În zonele viticole, ziua de 21 mai este ținută cu strictețe pentru ca viile să fie protejate de mană și grindină. Viticultorii adesea nu lucrează în vie în această zi și fac rugăciuni pentru belșug.
CItește și De ce duminica este prima zi a săptămânii, de fapt? De unde-i vine denumirea și ce semnificație are?
Ce NU ai voie să faci de Sfinții Constantin și Elena
În credința populară, ziua de 21 mai este „de frică”. Se spune că cine nu respectă această sărbătoare se va confrunta cu pagube, boli sau nenorociri. Iată care sunt principalele interdicții:
-
Nu se lucrează câmpul – Țăranii evită munca pământului, în special semănatul, prășitul sau cositul, pentru a nu atrage grindina, seceta sau pierderea recoltei.
-
Nu se muncește în gospodărie – Femeile nu spală, nu cos, nu calcă și nu fac mâncare complexă, ci doar strictul necesar.
-
Nu se ceartă și nu se ridică tonul în casă – Se crede că certurile atrag pagubă și neînțelegeri pe termen lung.
-
Nu se consumă alcool în exces – Sărbătoarea are o puternică încărcătură spirituală, iar excesele sunt considerate lipsite de respect.
-
Nu se aruncă pâine sau sare – Considerate simboluri ale belșugului, pierderea lor în această zi anunță lipsuri.
-
Nu se folosesc obiecte ascuțite în mod ritualic – În unele sate se spune că folosirea cuțitului sau toporului atrage accidentări sau conflicte.
Zi de rugăciune și mulțumire
Pentru cei care poartă numele Constantin, Elena, Ileana, Costel, Leana sau derivate, ziua de 21 mai este una de sărbătoare, dar și de reflecție.
Se obișnuiește mersul la biserică, aprinderea de lumânări pentru sănătate și spor, și împărțirea de bucate către cei sărmani.
Această zi nu este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, dar este considerată o mare sărbătoare de popor. Mulți aleg să țină post sau să dea de pomană în amintirea Sfintei Cruci descoperite de împărăteasa Elena.
Sfinții Constantin și Elena sunt considerați piloni ai creștinismului și modele de credință și dăruire. Ziua de 21 mai trebuie întâmpinată cu recunoștință, cumpătare și respect pentru tradițiile strămoșești.
Indiferent dacă alegi să mergi la biserică sau să petreci ziua în liniște acasă, evită faptele și gesturile care ar putea întina această sărbătoare de lumină și binecuvântare.
