Sistemul de propulsie alternetiv cu pile de combustibil cu hidrogen, care nu scoate pe țeava de eșapament decât apă, nu este nou. Primul vehicul pe astfel de pile a fost GM Electrovan, în 1966. Conceptul de van-ul GMC cu rezervoare de hidrogen lichid și oxigen dispunea de o putere continuă de 32 kW și o putere maximă de 160 kW, în contextul unei autonomii de peste 200 de kilometri. Iar, de-a lungul timpului, mai mulți constructori au cochetat cu ideea, realizând fel de fel de prototipuri – Mercedes NECAR 1 (1994), Mazda Demio FCEV (1997), Honda FCX-V1 (1999), Ford Focus FCV (2000), Fiat Seicento Elettra H2 Fuel Cell (2001), Audi A2H2 (2004), Renault Scenic ZEV H2 (2008), etc.. Cu toate acestea, însă, până în momentul de față, doar șapte mașini pe pile de combustibil cu hidrogen au fost puse în vânzare: Hyundai Santa Fe FCEV (2001), Hyundai Tucson FCEV (2001), Honda FCX Clarity (2008), Toyota Mirai (2015), Riversimple Rasa (2016), Honda Clarity Fuel Cell (2016) și Hyundai Nexo (2018).
Dar, doar Toyota Mirai a avut ceva succes și a ajuns la a doua generație. De ce? Explică foarte clar Klaus Fröhlich, membru al Consiliului de Administraţie al BMW AG: ”hidrogenul ca soluţie de stocare de energie trebuie să fie produs mai întâi în cantităţi suficiente la un preţ competitiv prin utilizarea energiei electrice verzi. Apoi, hidrogenul va fi utilizat în principal la aplicaţii care nu pot fi electrificate direct, precum transportul greu pe distanţe lungi", a declarat Klaus Fröhlich. Infrastructura necesară, precum o reţea vastă la nivel european de staţii de încărcare cu hidrogen, este absentă în prezent. Cu toate acestea, BMW Group îşi continuă activitatea de dezvoltare în domeniul tehnologiei pilelor de combustie cu hidrogen. Până când infrastructura şi furnizarea hidrogenului produs în mod durabil vor deveni realitate, compania se concentrează pentru a reduce substanţial costul de producţie al sistemului de propulsie”.
BMW i Hydrogen NEXT, pentru modelele din segmentele superioare ale familiei X
Klaus Fröhlich a precizat că, în contextul actual, ”suntem convinşi că diferitele sisteme de propulsie alternative vor coexista în viitor, întrucât nu există o soluţie unică care să răspundă întregului spectru de cerinţe de mobilitate ale clienţilor din lumea întreagă. Tehnologia pilelor de combustie cu hidrogen ar putea deveni pe termen lung, în mod fezabil, cel de-al patrulea pilon al portofoliului nostru de sisteme de propulsie. Modelele din segmentele superioare ale familiei X extrem de populare ar fi candidaţi foarte potriviţi pentru aceasta".
Pilele de combustie ale sistemului de propulsie pentru BMW i Hydrogen NEXT generează până la 125 kW de energie electrică din reacţia chimică dintre hidrogen şi oxigenul din aerul ambiental. Aceasta înseamnă că automobilele nu emit decât vapori de apă. Convertorul electric localizat sub pilele de combustie adaptează nivelul tensiunii la cel al sistemului de propulsie electric şi la cel al bateriei de voltaj mare, care este alimentată prin recuperarea energiei la frânare, dar şi de pilele de combustie.
Modelul dispune de două rezervoare de 700 bar care, împreună, au o capacitate de şase kilograme de hidrogen. Acesta garantează o autonomie ridicată, indiferent de condiţiile meteo, iar realimentarea durează doar 3-4 minute, ca la o mașină pe benzină sau motorină.
Cea de-a cincea generaţie a unităţii eDrive îşi va face debutul odată cu BMW iX3 şi va fi integrată, apoi, complet în BMW i Hydrogen NEXT. Bateria de voltaj mare, poziţionată deasupra motorului electric, oferă o doză suplimentară de dinamică la depăşire sau accelerare. Puterea totală a sistemului este de 275 kW (374 CP).
Sistemul de propulsie cu pile de combustie cu hidrogen, dezvoltat de BMW împreună cu Toyota, va reprezenta un proiect-pilot cu o serie redusă bazată pe actualul BMW X5, pe care BMW Group plănuieşte să o prezinte în 2022. Pe piață, BMW anticipează că va lansa primul model cu pile de combustie cu hidrogen cel mai devreme în a doua jumătate a acestui deceniu, în funcţie de condiţiile şi cerinţele pieţei globale.
Comentarii 0