Zilele Diasporei 2026: apelul care a mobilizat o țară întreagă - și a ajuns până peste Prut

În luna iunie, cu ocazia împlinirii a zece ani de la lansarea inițiativei, RePatriot a transmis primăriilor și consiliilor județene din România o scrisoare apel prin care recomanda includerea diasporei printre resursele strategice ale dezvoltării locale. Trei luni mai târziu, răspunsul a depășit orice așteptare: peste 40 de comunități, aproape toate agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și zeci de primării, consilii județene și instituții ale prefectului au organizat, doar în luna august, propriul eveniment dedicat românilor din diaspora.

Dincolo de cifre, ediția din acest an este și o reușită de management. Coordonarea, într-un interval de câteva săptămâni, a zeci de agenții teritoriale, administrații locale, organizații civice și companii, fiecare cu propriul calendar, propriile resurse și propriul public, într-un demers coerent la nivel național este, ea însăși, o performanță logistică pe care puține inițiative civice românești au atins-o până acum.

De la un apel civic, la o mobilizare instituțională

Diferența față de edițiile trecute nu stă doar în numărul de evenimente, ci în cine le-a organizat și cum a răspuns statul. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și-a mobilizat, prin agențiile județene și AMOFM București, întreaga rețea teritorială pentru a prezenta oportunitățile de angajare, serviciile de consiliere profesională, programele de formare, serviciile de mediere și măsurile active de ocupare disponibile pentru cei care se întorc. Instituția vorbește deschis despre o schimbare de abordare - de la un serviciu public reactiv, care așteaptă să fie căutat, la unul proactiv, care identifică din timp diaspora drept resursă și îi construiește oferte adaptate. Direcția este susținută financiar prin proiectul strategic SMART SPO, cu un buget de 183 de milioane de euro și termen de implementare până la finalul lui 2029.

Iași are, dintre toate, cea mai lungă tradiție: „Sărbătoarea Diasporei – Iașul este ACASĂ" a ajuns anul acesta la o nouă ediție (12-13 august), cu o conferință dedicată antreprenoriatului și investițiilor. Municipiul a fost, încă din 2017, prima administrație din țară care a înființat oficial un birou dedicat relației cu diaspora - un exemplu urmat între timp de alte orașe.

La Cluj, Instituția Prefectului și agenția județeană de ocupare au organizat pe 20 august „Acasă la Cluj - Dialog cu Diaspora", axat pe oportunitățile de angajare și reintegrare profesională oferite de județ.

Satu Mare a găzduit pe 6 august „Poduri peste granițe - Ziua Diasporei", la Casa Dăinuirii, o inițiativă construită special pentru a lega administrația locală, mediul de afaceri și sătmărenii din străinătate.

Suceava merge un pas mai departe: județul a declarat, de câțiva ani, luna august drept „Luna Diasporei" la nivel propriu, cu programe anuale dedicate sucevenilor reveniți temporar acasă, un angajament instituțional care depășește evenimentul punctual.

La Piatra-Neamț, „Forumul ACASĂ" (13 august) a adus laolaltă români din țară și din diaspora pentru discuții despre dezvoltare locală și investiții, cu participarea directă a agenției județene de ocupare.

București a organizat pe 27 august, la Colegiul Economic Viilor, o întâlnire dedicată românilor din diaspora, cu reprezentanți ai instituțiilor implicate în sprijinirea celor care vor să revină.

Iar în Maramureș, Romanian Business Leaders Maramureș și RePatriot au organizat, pe 20-21 august, „Convenția Maramureșeană", reunind antreprenori, lideri locali, mediul academic și membri ai diasporei, cu agenția județeană de ocupare prezentă pentru a prezenta oportunitățile de angajare din județ.

Un model care s-a răspândit prin exemplu, nu prin ordin

Poate cel mai relevant lucru din povestea Zilelor Diasporei e felul în care s-a extins: prin imitație, nu prin decizie centrală. Prima ediție, din 2016, a avut loc în șapte localități. Anul următor, numărul s-a triplat, iar orașe precum Sibiu sau Suceava s-au alăturat inițiativei din proprie inițiativă, fără să fi fost incluse în apelul inițial. În timp, abordarea a fost preluată chiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului, care a integrat-o în propriile programe dedicate diasporei.

Ediția 2026 continuă acest tipar. La Bistrița, Primăria și agenția județeană de ocupare au organizat „Zilele Diasporei Bistrița" (23-24 august) în Parcul Municipal Regele Mihai I, dar diaspora a fost prezentă și cu un stand mobil în cadrul festivalului local Spotival - un exemplu în care reconectarea cu diaspora nu a mai fost un eveniment separat, ci a fost integrată într-o manifestare culturală deja existentă. Un tipar similar s-a văzut și în zona Sibiului, unde comunitatea săsească din diaspora a fost întâmpinată prin evenimente culturale precum ZORABIA sau Săptămâna Haferland, organizate în satele transilvănene de origine.

Dincolo de întâlniri și declarații, mișcarea are și rezultate concrete. Programul Diaspora Start-Up, derulat de-a lungul anilor de RePatriot, a oferit educație antreprenorială pentru peste 10.000 de persoane și a contribuit la crearea sau dezvoltarea a peste 1.000 de afaceri de către români reveniți din străinătate. Anul acesta, inițiativa #RePatriotJobs duce acest model mai departe: ANOFM, rețeaua europeană EURES, administrațiile locale și mediul de afaceri s-au coordonat pentru a organiza, pentru prima dată la o asemenea scară, întâlniri care conectează direct românii care vor să revină cu angajatorii care caută forță de muncă calificată.

Efectul cel mai greu de măsurat, dar poate cel mai important, este cel legat de încredere. Antreprenori care s-au întors ei înșiși din diasporă și s-au implicat ulterior în organizarea Zilelor Diasporei - cazul lui Vasile Lupșa la Bistrița este unul dintre ele - vorbesc despre nevoia oamenilor plecați de a se simți doriți și ascultați ca punct de plecare al oricărei reconstrucții de încredere între diasporă și instituțiile statului.

Dialogul trece și peste Prut

Mobilizarea nu s-a oprit la granița României. În Republica Moldova, Biroul relații cu diaspora a marcat, tradițional, a treia săptămână din august prin propriile Zile ale Diasporei: pe 16 august a avut loc „Ziua porților deschise" la Guvern, pe 17 august peste 600 de conaționali au participat la festivalul „Ne Vedem Acasă", iar în cadrul aceleiași perioade a fost lansată oficial o platformă de implicare a diasporei în dialogul cu autoritățile. Practic, în aceeași lună, pe ambele maluri ale Prutului, statul și diaspora au vorbit aceeași limbă instituțională.

Privind în ansamblu, apelul transmis de RePatriot în iunie pare să-și fi atins ținta declarată: să transforme diaspora dintr-un subiect sezonier, discutat mai ales în campanii electorale, într-o resursă asumată în strategiile de dezvoltare locală și în arhitectura instituțională a statului. Numărul de administrații care au răspuns, varietatea formatelor - de la mese rotunde oficiale la standuri în festivaluri populare - și adoptarea abordării chiar de instituții centrale arată că mesajul nu a rămas doar un gest de o vară, ci a devenit, an de an, un obicei tot mai greu de ignorat.

RePatriot este o comunitate globală de antreprenori și profesioniști români care încurajează reconectarea românilor din diaspora cu România prin inițiative de business, educație, leadership civic și dezvoltare comunitară. Programul a fost lansat de Romanian Business Leaders, organizație care reunește peste 600 de antreprenori și lideri din mediul de afaceri românesc. Mai multe informații sunt disponibile pe repatriot.ro.