„Fabrica de pașapoarte” din Suceava, legată de serviciile secrete ale Rusiei. Miliardarul Lomakin, beneficiar
România a descoperit o schemă la scară largă de emitere a pașapoartelor și certificatelor de naștere false pentru 1.700 cetățeni ruși și din alte foste state sovietice, cu legături directe cu serviciile de secrete ruse. Printre beneficiari, oligarhi ruși ca Serghei Lomakin.
Procurorii cred că numărul real ar putea depăși 7.000, iar o analiză a Institutului Robert Lansing, organizație non profit de analiști, cu sediul în Dover, Delaware, avertizează asupra agenților Moscovei ce s-au putut infiltra astfel.
300 de cetățeni ruși au obținut ilegal documente de identitate și cetățenie românească între 2022 și 2024.
Printre beneficiarii acestei „scheme din umbră” s-au numărat oligarhi ruși, oameni de afaceri, printre care miliardarul rus Serghei Lomakin, a cărui avere Forbes o estimează la 2 miliarde de dolari.
„Fabrica de pașapoarte” din Suceava, legată de serviciile secrete ale Rusiei. Miliardarul Lomakin, beneficiar
Lomakin a solicitat cetățenia moldovenească folosind documente falsificate. Acesta și-a falsificat certificatul de naștere susținând că mama sa s-ar fi născut în Moldova.
Agenția Servicii Publice din Republica Moldova a descoperit falsul și i-a respins cererea.
Lomakin are legături strânse cu Kremlinul și oferă venituri semnificative statului rus prin intermediul afacerilor sale, inclusiv lanțuri de magazine precum Kopeyka, Modis, Fix Price și CentrObuv. Sergey Lomakin este și proprietarul clubului de fotbal cipriot Paphos FC.
Potrivit Parchetului Român, cu ajutorul unor funcționari din cadrul serviciului de evidență a populației și al Primăriei Suceava, au fost emise acte de identitate românești care certificau în fals rezidența și acordau artificial cetățenia română.
Cetățenii ruși plăteau între 15.000 și 40.000 de euro pentru a obține documente românești.
Unii au folosit datele personale ale soldaților ucraineni uciși în războiul ruso-ucrainean.
Jurnaliștii de investigație care au urmărit cazul consideră că rușii au folosit cel mai probabil rețele transfrontaliere, exploatând lacunele legale și absența unei baze de date centralizate pentru verificarea certificatelor de cetățenie românească emise de consulatele românești din străinătate, inclusiv cele din Rusia și Turcia.
Mecanismul Rusiei pentru infiltrarea agenților săi în Europa a trecut și prin Suceava
Aproximativ 280 de ruși au prezentat certificate de cetățenie românească false, despre care se presupune că ar fi fost emise de consulate din străinătate.
Citește și: Noi descinderi la „fabrica de acte false pentru ruși” de la Suceava. 18 persoane, deja identificate
O altă metodă de fraudă implică 20 de cazuri confirmate (deși numărul acestora ar putea fi mult mai mare) în care rușii au furat și au folosit datele personale ale soldaților ucraineni uciși în timpul invaziei la scară largă a Rusiei.
Mita pentru înregistrare se ridica la 15.000 de euro pentru funcționarii publici din serviciul de înregistrare a populației din nordul României.
Institutul Robert Lansing a evaluat această situație avansând ipoteza că sistemul de procesare a documentelor prin care rușii obțin cetățenia UE funcționează sub supravegherea serviciilor de informații rusești.
Moscova folosește acest mecanism pentru a infiltra resurse de informații în statele membre ale UE, pe fondul escaladării tensiunilor cu Bruxelles-ul și al potențialelor pregătiri pentru operațiuni militare și hibride în Europa.
Având în vedere aceste riscuri, există o nevoie urgentă de verificare cuprinzătoare a legitimității și autenticității tuturor documentelor depuse de cetățenii ruși pentru cetățenia UE din 2014.
Rețelele criminale implicate se pot suprapune cu crima organizată rusească utilizată în mod tradițional de serviciile secrete FSB/GRU.
Motive strategice din spatele operațiunii Rusiei ar putea fi infiltrarea activelor serviciilor de informații în UE, crearea unor identități UE „curate” pentru acțiuni sub acoperire, asigurarea de rute de evacuare pentru elitele ruse aflate sub sancțiuni, mobilitate financiară (bancară, imobiliară), canale de achiziții care utilizează cetățeni UE pentru a ocoli controalele la export, logistica războiului hibrid (aziluri, transport, companii fictive).
