Ambiţiile Europei în materie de combustibili au legătură directă cu materiile prime agricole

Giganții energetici europeni încearcă să valorifice potențialul reziduurilor agricole, pentru a crește utilizarea biocombustibililor.

Pe măsură ce Europa se grăbește să decarbonizeze transporturile, biocombustibilii capătă o importanță strategică reînnoită.

Comisia Europeană tocmai a publicat o strategie privind bioeconomia, care recomandă creșterea utilizării biocombustibililor avansați, pentru transportul greu.

Ambiţiile Europei în materie de combustibili au legătură directă cu materiile prime agricole

Companiile energetice din Europa caută în mod activ modalități de a realiza acest lucru, iar acestea au în vizor un element major: materiile prime agricole.

Biocombustibilii derivați din reziduuri agricole și culturi nealimentare se impun ca un pilon esențial al strategiei europene pentru energie curată.

Aceștia sunt capabili să ofere reduceri imediate ale emisiilor în sectoarele în care alternativele rămân costisitoare sau dificile din punct de vedere tehnic.

Citeşte şi: 2035 Apocalipsa Diesel? Hidrogen, combustibili sintetici, biocombustibili - alternative la baterii?

De asemenea, sunt compatibili cu infrastructura de transport existentă, în special pentru combustibilii durabili pentru aviație (SAF) și combustibilii marini.

Agenția Internațională pentru Energie anticipează o creștere a cererii pentru acești combustibili: până în 2030, biocombustibilii avansați din deșeuri, reziduuri și culturi nealimentare ar putea reprezenta peste 40% din consumul global, față de doar 9% în 2021.

Însă biocombustibilii vin și cu provocări și controverse. UE a revenit asupra obiectivului său secundar inițial privind biocombustibilii în Ttransporturi, conform Euractiv.com.

Citeşte şi: Tensiuni în Parlamentul European. Bugetul UE, schimbat pentru fondurile din agricultură

Este o parte a Directivei privind energia regenerabilă (RED), deoarece s-a constatat că stimulentele pentru utilizarea biocombustibililor „de primă generație”, cum ar fi uleiul de palmier, duceau la schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (ILUC).

Ele deviau culturile alimentare către combustibili și contribuiau la defrișări. Acum, doar biocombustibilii de a doua generație pot fi luați în considerare în cadrul obiectivului secundar.

Companiile energetice din Europa examinează modul în care lanțurile de producție a materiilor prime agricole pot fi proiectate cu atenție.

Citeşte şi: Romgaz vrea să preia un mare combinat de profil din Agricultură. Ce face cu el?

Scopul este de a fi utilizate pentru biocombustibili, fără a perturba producția alimentară sau a stimula defrișările.

Acest lucru poate fi realizat de exemplu prin utilizarea materiilor prime derivate din terenuri degradate, culturi de rotație sau reziduuri.

Însă acest lucru va necesita schimbări în modul în care se desfășoară agricultura în Europa, spune Nicolò Aggogeri, șeful departamentului Agribusiness de la gigantul energetic italian Eni, care își dezvoltă afacerea cu biocombustibili.

Transformare strategică

„Pentru a valorifica pe deplin potențialul biocombustibililor în decarbonizarea transporturilor, agricultura trebuie să treacă printr-o transformare strategică la scară largă”, spune el.

„Cheia constă în integrarea noilor sisteme de cultură – în special a culturilor intermediare – în ciclurile de producție existente și în creșterea productivității terenurilor subutilizate [degradate].

Aceasta permite extinderea materiilor prime, fără a declanșa o utilizare suplimentară a terenurilor sau a compromite securitatea alimentară.”

Aggogeri afirmă că există acum o cale de reglementare clară pentru această abordare, datorită includerii culturilor intermediare și a culturilor de pe terenuri grav degradate, în anexa IX a Directivei privind emisiile (RED), revizuite.

„Realizarea acestei schimbări necesită inovare pe mai multe fronturi”, spune el.

„Practicile agronomice trebuie reorientate către regenerarea solului, agricultura de precizie și cultivarea eficientă din punct de vedere al apei, susținute de o genetică avansată a semințelor, dezvoltată special pentru reziliență și performanță în producția de ulei.”