Pe 26 octombrie, Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, unul dintre cei mai venerați sfinți ai românilor.
În popor, sărbătoarea este cunoscută sub numele de „Sâmedru” sau „Sândumitru”.
Sf. Dumitru sau Ziua Soroacelor, 26 octombrie. Tradiții și superstiții. Ce este „Focul lui Sumedru”
Sărbătoarea se ținea pentru „sănătatea și rodul oilor”, Sf. Dumitru fiind patronul păstorilor, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Ziua de 26 octombrie se mai numea și „Ziua Soroacelor”, fiindcă se sfârșeau înțelegerile încheiate între stăpânii oilor și ciobani pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, de unde și zicala: „la Sângiorz se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii".
Citește și: Ziua Sfintei Cruci, o sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox. Ce este bine să dai de pomană
Sărbătoarea poartă, în zona Bacăului, și numele de „Năpustirea berbecilor”, „Nunta arieților”, „Nunta oilor” sau „Răscol”, aceste denumiri indicând momentul în care ciobanii coborau cu oile de pe munte, scrie cimec.ro.
Sf. Dumitru anunța venirea iernii. Se credea că în această zi, „căldura intră în pământ și gerul începe a-și arăta colții”, scrie crestinortodox.ro. Oamenii de la sate își pregăteau hainele groase, iar această sărbătoare încheia sezonul pastoral.
Citește și: Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Tradiții și superstiții. Ce nu ai voie să mănânci?
Cei care aveau oi și care voiau să știe cum va fi vremea în iarna care urma așezau o haină, de obicei, cojocul, în mijlocul oilor. Dacă se așeza o oaie neagră, urma o iarnă bună, dacă se culca o oaie albă peste haină, urma o iarnă grea.
În seara ajunului sărbătorii, pe 25 octombrie, în mijlocul satelor, pe dealuri sau pe lângă ape se aprindeau așa-numitele „Focuri ale lui Sâmedru”. Conform credințelor din popor, aceste focuri erau izbăvitoare de rele și de boli, scrie Marcel Lutic. Tradiția încă este păstrată în unele zone ale României.
Peste aceste focuri săreau copiii, pentru a fi sănătoși tot anul. Focul are și menirea de a alunga fiarele și de a încălzi morții.
Citește și: Sfânta Parascheva: Tradiții și superstiții din popor. De ce să NU te speli pe cap în ziua sărbătorii
Dupa ce focul este stins, țăranii aruncă un cărbune în grădină, ca aceasta să primească putere de a rodi, mai scrie crestinortodox.ro.
Despre femeile care se pieptănau pe 26 octombrie se spunea că urmau să fie mâncate de lupi.
Sărbătoarea Sf. Dumitru era și ultima zi în care se mai putea semăna usturoiul. Despre cei care semănau după această dată se credea că le vor muri pruncii, mai scrie Marcel Lutic.
