Pe 14 octombrie, Biserica o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva.
Cunoscută în trecut şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a celor săraci.
Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.
Citește și: O femeie spune că fiul ei, care nu a vorbit niciodată, a rostit primele cuvinte la Sfânta Parascheva
Odată cu apropierea sărbătorii, sute de mii de pelerini vin să i se roage Sfintei Cuvioase Parascheva, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Sfânta Parascheva: Tradiții și superstiții din popor. De ce să NU te speli pe cap în ziua sărbătorii
În credința populară, Sfânta Parascheva este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”. Onomasticul grec „paraskevi” înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”.
În tradiția populară, „Sfânta Vineri” este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. În această zi erau interzise munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul și țesutul, scrie crestinortodox.ro.
Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne care veghează pentru sănătatea oamenilor și fertilitatea pământului. Apare sub chipul bătrânei deoarece, ca personificare a zilei, ea este cea mai bătrână dintre surorile ei.
Până spre secolul al XX-lea, sărbătoara era numită de români „Vinerea Mare de toamnă”, indiferent în ce zi pica sărbătoarea. Se credea despre femeile care coseau în această zi că vor face negei pe mâini. Se mai credea că femeilor care făceau activitățile interzise de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva urmau să le moară soții, sfânta fiind văduvă, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Citește și: Când începe pelerinajul de Sfânta Parascheva de la Iași? Sunt așteptate 300.000 de persoane
Erau interzise și spălatul pe cap, fiindcă se zicea că făceai viermi, datul cu împrumut din casă, fiindcă seca sporul casei, petrecerile și „amestecătura trupească”.
Nici bărbații nu lucrau în această zi, pentru a nu le fi lovite casele de trăsnet și de grindină.
În această zi, femeile, în special, țineau post. Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a celor trecuți în „Lumea Neîntoarcerii". Se făceau praznice, se dădeau colaci, pâine din grâul nou, must și mere celor săraci.
Ciobanii trimiteau berbecii la oi, pentru împerechere. Dacă ciobanii vedeau că oile se împrăștie în turmă, înseamnă că venea o iarnă blândă. Oamenii își cumpărau îmbrăcăminte groasă, cojoace, pentru iarnă, mai adaugă Marcel Lutic.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune.
Sfanta Cuvioasa Parascheva daruiește ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor și bătrânilor, fecioarelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente și purtate la gât, ca apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap, acestea se legau la frunte, mai scrie crestinortodox.ro.
