Drumul expres (DX) Oradea-Arad va avea o lungime de 119 kilometri, cu două benzi de circulaţie pe sens şi vor fi construite 75 de pasaje supraterane şi poduri peste cursuri de apă şi intersecţii cu alte drumuri.
”Drumul expres Oradea-Arad a primit acordul de mediu! Astăzi, la sediul MMAP, în prezenţa ministrului Mircea Fechet, a fost semnat acordul de mediu pentru drumul expres Oradea-Arad.
”Înţelegem foarte bine importanţa obiectivelor strategice de investiţii, nu pierdem timpul, emitem acordurile de mediu fără întârzieri, deoarece este esenţială consolidarea integrării depline a obiectivelor de mediu şi a tranziţiei verzi în procesul de coordonare a politicilor economice, bugetare şi de ocupare a forţei de muncă.
Citește și: Ciolacu spune că Grindeanu va bate recordul de 100 km autostradă/an. În 2022, au fost sigur 13 km
Drumul expres Oradea-Arad este cel mai mare proiect de infrastructură rutieră pe care autorităţile locale l-au preluat de la Ministerul Transporturilor, fiind inclus în proiectul Via Carpatia, alături de autostrada Calafat -Lugoj” a precizat Mircea Fechet, pe pagina sa de socializare.
România va avea un drum expres care va face legătura între Oradea și Arad. 75 de pasaje supraterane
Actul de reglementare pentru viitorul drum expres a fost semnat de Laurenţiu Alexandru Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
”Drumul expres (DX) Oradea-Arad va avea o lungime de 119 kilometri, cu două benzi de circulaţie pe sens. Vor fi construite 75 de pasaje supraterane şi poduri peste cursuri de apă şi intersecţii cu alte drumuri.
În judeţul Bihor sunt propuse patru noduri rutiere, alte patru fiind în judeţul Arad. Lucrările vor fi împărţite în trei tronsoane: Oradea-Salonta, Salonta Chişineu-Criş şi Chişineu Criş-Arad. Valoarea totală estimată a proiectului, conform Studiului de Fezabilitate, este de 10,7 miliarde lei”, precizează ministerul.
Citește și: VIDEO România atinge borna de 1.000 km de autostradă cu un ciot care se termină în câmp
Potrivit Ministerului mediului, ”proiectul traversează cursul râurilor Crişul Alb şi Crişul Negru, prin intermediul unor poduri iar în zona Chişineu Criş, pentru a reduce impactul asupra habitatelor, a fost adoptată soluţia mutării traseului drumului şi a nodului rutier în aşa fel încât să nu afecteze ariile naturale protejate din zonă”.
