Moartea pe care o respirăm - Poluarea ucide mai mult decât fumatul

DE Mihai Duță | Actualizat: 26.01.2020 - 11:20

Un studiu publicat recent în „European Heart Journal“ arată că, la nivel mondial, 8,8 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza poluării aerului, mai mult cu 1,8 milioane decât statistica Organizației Mondiale a Sănătății.

SHARE

La nivel european, problemele de sănătate cauzate de aerul toxic sunt peste media la nivel global. Cercetarea arată că sunt mult mai multe boli cardiovasculare provocate de poluare decât cele luate în calcul până acum. Se estimează că, din acest motiv, speranța de viață este scăzută cu 2,2 ani la nivel european.

România, alături de Bulgaria și Croația, înregistrează peste 200 de decese la suta de mii de locuitori în fiecare an din cauza poluării aerului, potrivit unui studiu medical recent. Adică, de aproape două ori mai mult decât media europeană.

În România se înregistrează peste 200 de decese la suta de mii de locuitori în fiecare an din cauza poluării, dublu față de media europeană

Între 40% și 80% dintre aceste decese sunt cauzate de infarct, atacuri vasculare cerebrale și alte tipuri de boli cardiovasculare, care nu au fost luate în calcul până în prezent ca având legătură cu poluarea.

Studiul arată că, deși primii afectați de poluarea aerului sunt plămânii, prin intermediul sistemului circulator, aerul toxic cauzează boli ale inimii și infarct, care sunt responsabile pentru de două ori mai multe decese decât bolile respiratorii.

Aerul poluat din Europa, care provine de la mașini, industrie sau agricultură, face ca mortalitatea să fie de 133 de decese la suta de mii de locuitori anual.

Situația cea mai gravă este în Europa de Est, acest lucru fiind pus și pe seama sistemelor de sănătate precare. Expunerea constantă la niveluri crescute ale poluării cu particule fine afectează sistemul cardiovascular și poate duce la infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

Sursele predominante de particule fine nocive sunt arderea combustibililor fosili și a biomasei, industria, agricultura și praful suflat de vânt.

Șantierele sunt o sursă importantă de poluare

Mecanismele bio-chimice nu sunt complet elucidate, însă există o legătură certă între expunerea la particule fine cu un diametru sub 2,5 m (PM2,5) și mortalitatea cardiovasculară. Aceste particule ar putea avea un impact mult mai mare decât cel apreciat până acum în disfuncțiile vasculare care pot duce la hipertensiune, diabet și ateroscleroză.

Rezultatele studiului demonstrează că înlocuirea combustibililor fosili cu surse de energie regenerabile, curate, ar putea crește în mod semnificativ speranța de viață, iar rata mortalității în Europa ar putea fi redusă cu 55%.

Studiul a fost realizat de specialiștii Insitutului Max Plank din Mainz și ai Centrului German de Cercetare Cardiovasculară în parteneriat cu Universitatea King Saud.

________________

Citește dosarul special „Moartea pe care o respirăm”

 

Moartea pe care o respirăm

Măsurătorile independente arată dezastrul

Radu Țincu: Amenințare globală

Emisiile de CO2 ale autoturismelor au crescut în 2018

Primăria Capitalei, dată în judecată

Ciprian Ciucu: Autoritățile ascund adevărul

Undă verde pentru mirosul pestilențial

______________

Particulele care ne omoară

Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și cele maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator, până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate.

Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce în ce mai îngrijorător care, în mai multe zone urbane, în special din Europa Centrală și de Est, este prezent în concentrații care depășesc pragul stabilit pentru protecția sănătății umane.

Particule în suspensie PM10 și PM2.5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele
termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și din cauza arderilor incomplete, erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Efecte asupra sănătăţii

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Valori limită pentru particule în suspensie - PM10

50 μg/m3- valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane

40 μg/m3- valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Valori limită pentru particule în suspensie – PM2,5

25 μg/m3- valoarea limită anuală 

20 μg/m3- valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

Dioxidul de azot NO2

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roșcată cu un miros puternic, înecăcios.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră, cât și ecosistemul acvatic.

Surse: oxizii de azot se formează în pro-cesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi
înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice.

Efecte asupra sănătăţii

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni, cât și pentru animale. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar ducând până la emfizem pulmonar. Copiii sunt cei mai afectați.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor.

De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor și decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

Valori limită pentru oxizii de azot

Prag de alertă: 400 μg/m3- măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mică.

Valori limită:

200 μg/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătăţii umane

40 μg/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Nivel critic:

30 μg/m3 NOx- nivelul critic anual pentru protecția vegetației

Ozon O3

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă și asigură protecția împotriva radiației UV. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a „smogului fotochimic“.

Efecte asupra sănătăţii

Concentrația de ozon la nivelul solului provoacă iritarea traiectului respirator și iritarea ochilor. 

Efecte asupra mediului

Este responsabil de daune produse vegetației prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Prag de alertă

240 μg/m3- media pe 1 h

Valori-ţintă

120 μg/m3- valoare țintă pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)

8.000 μg/m3 x h (AOT40)- valoare țintă pentru protecția vegetației (perioadă de mediere: mai - iulie)

Obiectiv pe termen lung

120 μg/m3- obiectivul pe termen lung pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic).

________________

Citește dosarul special „Moartea pe care o respirăm”

 

Moartea pe care o respirăm

Măsurătorile independente arată dezastrul

Radu Țincu: Amenințare globală

Emisiile de CO2 ale autoturismelor au crescut în 2018

Primăria Capitalei, dată în judecată

Ciprian Ciucu: Autoritățile ascund adevărul

Undă verde pentru mirosul pestilențial

______________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -