Radu Țincu, medic primar în cadrul secției ATI Toxicologie de la Spitalul de Urgență Floreasca, a explicat pentru Newsweek România care este impactul poluării asupra organismului uman și ce s-ar putea face pentru a diminua efectele negative.
Newsweek România: Cum se resimte poluarea asupra sănătății?
Dr. Radu Țincu: Efectele negative ale poluării aerului asupra sănătății reprezintă o realitate tristă, având în vedere statisticile Organizației Mondiale a Sănătății care confirmă că peste 7 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor asociate poluării.
Aceste cifre plasează poluarea aerului în vârful piramidei, fiind o amenințare globală care depășește cu mult alte riscuri, printre care: fumatul, dislipidemiile, diabetul sau obezitatea.
Termenul generic de poluare a aerului cuprinde atât poluarea asociată locuințelor noastre, cât și poluarea din spațiul exterior. Din aceleași statistici ale OMS reiese faptul că poluarea din locuințele oameniilor este responsabilă de aproximativ 60% din decesele asociate poluării. Sursele de poluare sunt extrem de variate.
Activitățile industriale, gazele de eșapament, activitățile vulcanice, fumatul de țigarete reprezintă surse importante de contaminare ale aerului pe care îl respirăm. Există o serie de afecțiuni care sunt corelate cu gradul de poluare al aerului.
Poluarea din locuințe este responsabilă de aproximativ 60% din decesele asociate poluării
________________
Citește dosarul special „Moartea pe care o respirăm”
Poluarea ucide mai mult decât fumatul
Măsurătorile independente arată dezastrul
Emisiile de CO2 ale autoturismelor au crescut în 2018
Primăria Capitalei, dată în judecată
Ciprian Ciucu: Autoritățile ascund adevărul
Undă verde pentru mirosul pestilențial
______________
Bolile cardiace ischemice, accidentele vasculare cerebrale, bronhopneumopatia cronică obstructivă, afecțiuni respiratorii acute, cancerele pulmonare sunt cele mai frecvente maladii care sunt cauzate de aerul poluat.
Substanțele poluante sunt reprezentate de particule de praf, monoxid de carbon, oxid de sulf, oxid nitric, plumb. Mărimea și proporția acestor particule poluante este direct proporțională cu gravitatea și progresia bolilor asociate poluării.
Monoxidul de carbon formează un complex stabil cu hemoglobina, blocând în acest mod transportul oxigenului.
Cefaleea, fatigabilitatea (oboseală), greața și vărsăturile reprezintă simptome ale acestui tip de expunere cronică la monoxid. Dioxidul de sulf este un iritant al căilor aeriene, producând bronhospasm și creșterea cantității de secreții bronșice.
Oxidul nitric crește incidența infecțiilor respiratorii, prin scăderea imunității, în special la nivelul limfocitelor. Produce iritații ale ochilor și ale căilor aeriene superioare, fiind responsabil de apariția dispneei, edemului pulmonar, bronhospasmului.
Cum se poate determina dacă o afecțiune este efectul poluării?
Este dificil de realizat în practică medicală zilnică o corelație între poluarea aerului și apariția unor maladii, însă statisticile populaționale ale OMS cuantifică aceste efecte și reprezintă elementul cel mai important care oferă informații despre gravitatea acestui fenomen.
Care sunt zonele cele mai afectate?
Poluarea zonală reprezintă o realitate și este determinată fie de activitățile industriale limitrofe zonelor de locuit, fie de suprapopularea unor zone și
implicit creșterea poluării prin activitățile civile cotidiene: emisii de gaze de eșapament, utilizarea surselor de încălzire prin ardere. Orașele situate în apropierea fabricilor și uzinelor industriale și aglomerările urbane reprezintă zonele cele mai afectate.
Cum pot fi prevenite efectele?
Strategiile de reducere a poluării aerului trebuie să cuprindă politici zonale, sectoriale, naționale și globale.
O serie de măsuri pot fi luate pentru scăderea poluării aerului: reducerea transportului urban poluant prin promovarea ciclismului sau a transportului în comun, controlul strict al automobilelor din prespectiva emisiilor de gaze, menținerea zonelor cu spații verzi la nivelul marilor orașe, optimizarea managementului deșeurilor menajare prin reducerea incinerării și implicit a emisiilor de metan, reciclarea gunoiului, îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor și înlocuirea sistemelor de încălzire prin ardere cu sisteme solare, eoline, reducerea poluării industriale și din agricultură.
________________
Citește dosarul special „Moartea pe care o respirăm”
Poluarea ucide mai mult decât fumatul
Măsurătorile independente arată dezastrul
Emisiile de CO2 ale autoturismelor au crescut în 2018
Primăria Capitalei, dată în judecată
Ciprian Ciucu: Autoritățile ascund adevărul
Undă verde pentru mirosul pestilențial
______________
Comentarii 0