Moartea pe care o respirăm - Măsurătorile independente arată dezastrul

DE Mihai Duță | Actualizat: 04.04.2019 - 12:48

Prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului din România a devenit funcțională la data de 1 octombrie 2018 cu sprijinul companiei Philips.

SHARE

15 senzori, 14 dintre ei amplasați în Capitală și unul în Ploiești, monitorizează permanent nivelul emisiilor de particule în suspensie. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, care trec de filtrele biologice ale nasului și gâtului şi pătrund în alveo-lele pulmonare provocând inflamații, intoxicări sau alte afecțiuni respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar.

Senzorii înregistrează particulele în suspensie PM 10, PM 2.5, PM 1, temperatura, umiditatea din aer și presiunea atmosferică.

Pe baza acestor informații, aplicația poate realiza o prognoză a momentelor zilei când gradul de poluare este scăzut și sunt recomandate plimbări în aer liber, pe bicicletă sau practicarea jogging-ului. Totodată, aplicația păstrează și un istoric al valorilor înregistrate. Astfel, utilizatorii pot evita anumite zone sau intervale orare când gradul de poluare este ridicat. Datele colectate sunt disponibile gratuit pe site-ul https://airly.eu/map/en/ sau în aplicația Airly pentru smartphone.

În Polonia sunt peste 2.000 de stații care măsoară calitatea aerului.
În România există doar 148.

Senzorii sunt produși de o companie din Polonia, o țară afectată serios de poluare. Acolo sunt acum peste 2.000 de stații care măsoară calitatea aerului.

Crearea unei rețele urbane care monitorizează poluarea din aer reprezintă un indicator concret al acestui pericol. Campania de susținere a acestui proiect este o inițiativă a companiei Philips, fiind o formă de informare și conștientizare a populației, dar și a autorităților pentru a lua măsuri de prevenție și
protecție.

Rapoartele lunare independente pentru București

Octombrie 2018 – aer bun și foarte bun

Concentrația maximă a fost observată pe 28 octombrie la ora 22.00, pe Calea Giulești (senzor id: 6139) când PM 10 a ajuns la nivelul de 190,2 μg/m (262%) și PM 2,5 a atins nivelul de 130,5 μg (191%).

Concentrația medie a PM 10 în luna octombrie pentru senzori (6145, 6139, 5628) a fost de 40,3 μg (80,6%).

Concentrația medie a PM 2,5 în luna octombrie pentru senzori (6145, 6139, 5628) a fost de 26,6 μg/m (106%).

În octombrie, calitatea aerului a fost în mare parte bună și foarte bună, cu o perioadă proastă pe 28 și 29.

________________

Citește dosarul special „Moartea pe care o respirăm”

 

Moartea pe care o respirăm

Poluarea ucide mai mult decât fumatul

Radu Țincu: Amenințare globală

Emisiile de CO2 ale autoturismelor au crescut în 2018

Primăria Capitalei, dată în judecată

Ciprian Ciucu: Autoritățile ascund adevărul

Undă verde pentru mirosul pestilențial

______________

Noiembrie 2018 – aer bun

Concentrația maximă a fost observată pe 9 noiembrie la ora 20:00 pe Strada Barbu Văcărescu (senzor id: 6145) când PM 10 a atins nivelul de 241,8 μg/m (482%), iar PM 2,5 a atins nivelul de 158,37 μg/m  (633%).

Concentrația medie a PM 10 în noiembrie a fost de 58 μg/m (116%).

Concentrația medie a PM 2,5 în luna noiembrie a fost de 33 μg/m (132%).

În noiembrie, calitatea aerului a fost în mare parte bună, cu o perioadă proastă între 9 și 11 noiembrie și între 24 și 26 noiembrie.

3 Decembrie 2018 – aer rău și foarte rău

Concentrația maximă a fost observată pe 2 decembrie la ora 19:25 pe Strada Barbu Văcărescu (senzor id: 6145) când PM 10 a atins nivelul de 373,3 μg/m (746%), iar PM 2,5 a atins nivelul de 231,08 μg/m  (924%).

Nivelul concentrației PM a început să scadă, iar, la 5.28, a atins cel mai mic nivel al PM 10 - 97 μg/m (194%), în timp ce PM2,5 - 60,2 μg/m (240%) a atins cel mai mic nivel la 14.13.

Temperatura din București a variat între -6 și -7 grade Celsius de la 19.00 până la 6.00 . Puterea vântului a fost de aproximativ 5 km/h.

Timp de 24 de ore calitatea aerului a fost extrem de proastă și foarte proastă, cele mai slabe valori fiind înregistrate între orele 14.00 și 15.00.

Ianuarie 2019 – doar 8 zile cu aer bun

Concentrația maximă a tuturor senzorilor a fost observată pe 13 ianuarie la ora 6.00, când PM 10 au atins nivelul de 179,6 μg/m (359%) și PM 2,5 a atins nivelul de 117,7 μg/m (470,8%). Viteza vântului a fost de 2 km/h.

Concentrația minimă a tuturor senzorilor a fost observată pe 4 ianuarie la ora 3.00, atunci când nivelul PM 10 a fost de 14 μg/m (35,7%), iar PM 2,5 a fost de 10,1 (40,4%).

Temperatura din București a variat între -5 și +7 grade Celsius. Viteza vântului a fost de 2 - 30 km/h.

În ianuarie, calitatea aerului a fost proastă și foarte proastă între 13 ianuarie și 15 ianuarie, pe 18 ianuarie și între 27 ianuarie și 31 ianuarie.

Calitatea aerului a fost bună numai pe parcursul a 8 din 31 de zile de măsurare.

Februarie 2019 – poluarea, peste limitele admise

Concentrația maximă a fost observată pe 18 februarie, la ora 18.40, pe Bulevardul „1 Decembrie 1918“ (senzor id: 6088) când PM 10 a atins nivelul de 291 μg/m (582%), iar PM 2,5 a atins nivelul de 205 μg/m (820%). Poluarea medie a aerului în luna februarie a fost: PM 10 μg / m = 59 și PM2,5 = 40 g / +m. Temperatura din București a variat între -7 și 16 grade Celsius în februarie.

Calitatea oficială a aerului în România

Monitorizarea calității aerului înconjurător în România se desfășoară în mod unitar, prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), în 13 aglomerări și 41 de zone, cu ajutorul a 148 de staţii de monitorizare. Astfel, se măsoară continuu concentraţiile următorilor poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în suspensie ( PM10 şi PM2,5). De asemenea, se determină concentraţii de metale grele: plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), precum și de benzo(a)piren (BaP) din particule în suspensie.

Datele brute orare de la analizoare sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul www.calitateaer.ro .

Aici, însă, nu se regăsesc date despre particulele PM2,5 considerate a fi printre cele mai periculoase.

Conform Ministerului Mediului, în cursul anului 2018 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru anumiţi poluanţi, după cum urmează:

- pentru dioxid de azot (NO2) a fost depăşită valoarea limită orară la staţiile din Bucureşti, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Botoşani, Craiova, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Timişoara și valoarea limită anuală la staţiile din Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara;

- pentru particule în suspensie (PM10) a fost depășită valoarea limită zilnică la staţiile din Alba, Argeş, Arad, Bucureşti, Craiova, Iaşi și valoarea limită anuală în aglomerarea Iaşi;

- pentru dioxidul de sulf (SO2), a fost depăşită valoarea limită orară la staţiile din Dolj, Gorj şi Prahova.

Ministerul Mediului precizează că datele aferente anului 2018 sunt în curs de certificare la ANPM-CECA, acestea putând suferi modificări până la finalul lunii septembrie 2019, când vor fi raportate către Agenţia Europeană de Mediu şi Comisia Europeană.

La începutul anului 2019 s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită, după cum urmează:

- pentru dioxidul de azot (NO2) a fost depăşită valoarea limită la staţiile din Iaşi şi Timişoara;

- pentru particule în suspensie (PM10) a fost depășită valoarea limită zilnică la staţiile din Alba, Bucureşti, Bacău, Botoşani, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Călăraşi, Caraş-Severin, Târgovişte, Craiova, Hunedoara, Iaşi, Baia Mare, Piatra Neamţ, Prahova, Timişoara şi Vaslui.

________________

Citește dosarul special „Moartea pe care o respirăm”

 

Moartea pe care o respirăm

Poluarea ucide mai mult decât fumatul

Radu Țincu: Amenințare globală

Emisiile de CO2 ale autoturismelor au crescut în 2018

Primăria Capitalei, dată în judecată

Ciprian Ciucu: Autoritățile ascund adevărul

Undă verde pentru mirosul pestilențial

______________

Pentru poluanţii (NO2) şi (PM10), cauzele depăşirilor au fost reprezentate de zonele cu șantiere şi de traficul supraaglomerat. Iarna, emisiilor din trafic li se adaugă şi cele de la încălzirea populaţiei cu combustibili solizi. Pentru (SO2), cauza depăşirilor a fost poluarea produsă de termocentrale şi de industria de rafinare a ţiţeiului.

UPDATE

Ce spune Primăria Capitalei

Primăria Capitalei ne-a trimis următoarele precizări, cu mențiunea că nu am primit datele solicitate despre valorile limită depășite și nici motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru.

Astfel, Municipaliltatea arată că în cuprinsul Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018-2022 (PICA) sunt prevăzute măsuri eficiente pentru îmbunătățirea calității aerului, structurate pentru sursele principale de emisie, respectiv traficul rutier, încălzirea rezidențială, activitățile de construcție, salubrizarea, existența terenurilor degradate etc. pe care factorii responsabili trebuie să le implementeze în vederea încadrării/menținerii concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă, prevăzute de Legea nr. 104/2011 și conformarea cu cerințele Uniunii Europene.

Primăria Municipiului București susține că a inițiat mai multe măsuri care își produc deja efecte: “Primăria Capitalei a achiziționat 400 de autobuze Euro 6, parte dintre acestea fiind deja date în folosință. De asemenea, PMB a lansat procedura de achiziție pentru 100 de tramvaie moderne. Doi operatori economici au depus oferte în cadrul acestei proceduri. Următoarea etapă este analizarea ofertelor și stabilirea câștigătorului. Modernizarea transportului public se va realiza și prin achiziția a 100 autobuze electrice, 200 de autobuze de tip GNC, 100 de troleibuze moderne cu independența electrică și 130 de autobuze hibrid;

Înnoirea parcului auto prin programul de eliminare a autovehiculelor vechi

Actuala administrație a inițiat în anul 2018 "Programul de stimulare a eliminării din traficul bucureștean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare prin acordarea de eco-vouchere". Programul a avut în vedere acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare de 9.000 lei/eco-voucher, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat înmatriculat în Municipiul București;  

Fluidizarea circulației rutiere prin: 

- Realizarea unor proiecte de infrastructură importante, menite să descongestioneze traficul rutier. Printre acestea amintim: Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București Pitești, Penetrația Prelungirea Ghencea – Domnești, Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu, Supralargirea Sos. Fabrică de Glucoză, Supralargire și străpungere Stradă Avionului, Supralargirea Sos. București Măgurele, etc.; 

- Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public. Au fost executate lucrări de separare a amprizei liniei de tramvai pe traseele tramvaielor 21, 32, 1 și 10. Lungimea totală de cale dublă de linii de tramvai separată de traficul general este de 16,35 km; 

- Introducerea în sistemul de management al traficului (BTMS) a intersecțiilor din Capitală. În prezent, Compania Municipală Managementul Traficului București S.A. desfășoară servicii de proiectare și lucrări de integrare în BTMS a încă 160 de intersecții până în anul 2020, în baza contractelor încheiate cu Administrația Străzilor București; În acest moment, în Sistemul de management al traficului denumit și Bucharest Traffic Management System (BTMS) sunt introduse un număr de 206 intersecții. 

Încurajarea mijloacelor de transport alternative 

- Pentru încurajarea utilizării mijloacelor de locomoție nepoluante, PMB  a derulat în anul 2017 și 2018 proiectul "Bicicliști în București" prin care au fost acordate 30.000 vouchere, în valoare de 500 lei/voucher, pentru achiziția de biciclete, biciclete electrice și trotinete electrice.

-De asemenea, începând cu anul 2018, PMB derulează proiectul "Implementarea unui sistem public pentru transport cu bicicletă", prin realizarea a patru trasee de piste de biciclete cu o lungime totală de 48,25 km; Pentru cele patru trasee, au fost elaborate studiile de fezabilitate și au fost aprobați indicatorii tehnico – economici aferenți prin Hotărârile Consiliului General al Municipiului București nr.248/04.05.2018 (traseul 1), nr.316/14.06.2018 (traseul 2), nr.317/14.06.2018 (traseul 3) și nr.318/14.06.2018 (traseul 4).

Pentru Traseul 1, în baza Contractului nr.834/16.07.2018, atribuit Companiei Municipale Managementul Transportului București S.A, proiectul tehnic a fost finalizat, predat și avizat în Consiliul Tehnico-Economic cu aviz nr.94/18.09.2018. A fost realizată infrastructură aferentă pistei de bicilete și este în derulare procedura de achiziție-procedura simplificată, pentru atribuirea contractului privind realizarea lucrărilor de semnalizare orizontală și verticală (marcaje și semaforizare).

Pentru traseele 2, 3 și 4 a fost atribuit Contractul de proiectare și execuție nr.1496/28.12.2018, Companiei Municipale Străzi, Poduri și Pasaje București S.A. în asociere cu Compania Municipală Managementul Traficului București S.A., elaborarea proiectului tehnic, fiind în curs de finalizare. După predarea proiectului tehnic urmează obținerea autorizației de construire și realizarea lucrărilor. Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor. Primăria Capitalei  derulează un program local multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe din Municipiul București, pentru 40.000 de apartamente din blocuri de locuințe din sectoarele 3 și 6.  Ample controale care vizează disciplina în construcții, eliminarea depozitelor necontrolate de deșeuri, igienizarea terenurilor virane, etc.”

Referitor la procesul  în care România a fost dată în judecată de către Comisia Europeană pentru poluarea peste limita admisă din București, Primăria Capitalei susține că: “procedura de infringement privind poluarea din România a fost declanșată că urmare a constatării neîndeplinirii cerințelor de calitate a aerului din primul an de raportare a datelor de calitate a aerului, respectiv din cauza depășirilor înregistrate începând cu anul 2007, cererea Comisiei Europene adresată Curții Europene de Justiție având ca obiect depășirile înregistrate pentru valorile limita zilnice și valorile limita anuale în intervalul 2007-2014. Este vorba, așadar, despre perioada anterioară actualului mandat (7 ani de neconformare respectiv intervalul 2007-2014). Precizăm că până în anul 2015 s-a derulat Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului ale cărui măsuri au condus la eliminarea depășirilor valorilor limita anuale pentru PM10, înregistrându-se totuși depășiri ale valorii limita zilnice pentru acest poluant. Având în vedere obligația eliminării și a depășirilor zilnice pentru PM10, odată cu preluarea mandatului, eforturile au fost concentrate pentru identificarea acelor măsuri care să acționeze în mod real asupra calității aerului, țînând cont în primul rând de dinamică traficului urban și de dezvoltarea economică și urbanistică a Bucureștiului. Astfel, pentru a remedia această situație, pentru prima dată în București, specialiștii Primăriei Capitalei au elaborat PICA - primul document strategic care cuprinde soluții reale pentru combaterea poluării în Capitală și care însumează de fapt efortul comun al tuturor celor care răspund de traficul urban, de creșterea eficienței energetice, eliminarea surselor de poluare generate de activitățile de construcții precum și de îmbunătățirea calității spațiilor verzi din Capitală. Subliniem că în vederea îmbunătățirii calității aerului  și implicit pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos locuitorilor Capitalei, Primăria Municipiului București are în vedere accelerarea și suplimentarea măsurilor care țin de: - înnoirea parcului auto de transport public; - finalizarea proiectelor de infrastructură rutieră; - crearea de parcări tip park&ride; - crearea infrastructurii pentru transport cu bicicletă; - exproprierile de terenuri pentru menținerea și extinderea spațiilor verzi; - reabilitarea centralelor termice și a sistemelor de distribuție de energiei; - acordarea de stimulente financiare pentru încurajarea transportului electric și hibrid; - utilizarea sistemelor de car-sharing, atât prin suplimentarea efortului financiar din bugetul local cât și prin cereri de finanțare din fonduri europene”.

Municipalitatea precizează că a inițiat Planul Integrat de Calitate ca urmare a încadrării de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a aglomerării București în regimul de gestionare I pentru reducerea concentrațiilor poluanților dioxid de azot, oxizi de azot (NO2/NOX), particule în suspensie (PM10 și PM2,5) și benzen (C6H6) la valorile limita sau țintă, după caz. Astfel, poluanții generați de gropile de gunoi nu fac obiectul planului integrat de calitate a aerului, activitatea depozitelor de deșeuri fiind sub incidența Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, care stabilește autoritățile competențe din domeniul protecției mediului care au rol de reglementare și inspecție/control a acestora. Mai multe informații referitoare la gropile de gunoi menajer va pot fi puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului București și Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, autorități care emit Autorizația Integrată de Mediu pentru depozitele de deșeuri.  

 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -