Parchetul European (EPPO) din Cluj-Napoca și Iași (România) a făcut percheziții în 17 locații, inclusiv instituții publice, în cadrul unei anchete privind o fraudă de 1,6 milioane de euro care implică UE și fonduri naționale destinate promovării ocupării forței de muncă.
Perchezițiile s-au desfășurat la domiciliile unor funcționari publici și în șase instituții publice – patru în județul Bacău și două în județul Neamț. Unsprezece persoane au fost duse la sediul EPPO din Iași pentru interogatorii, a transmis EPPO.
Parchetul European condus de Codruța Kovesi investighează o fraudă de 1,6 mil € în România
Se presupune că funcționarii publici au susținut un grup de criminalitate organizată cercetat, prin acceptarea depunerii documentelor falsificate, emiterea de documente falsificate și coordonarea pregătirii oficiale a depunerilor, pentru a justifica plăți din fonduri UE. Căutările au fost deja efectuate la începutul acestui an, pe 15 februarie 2023 .
Potrivit anchetei, gruparea criminală organizată ar fi înființat șapte companii fictive, pentru a obține în mod fraudulos subvenții europene și naționale, menite să ajute șomerii să-și îmbunătățească competențele și perspectivele de angajare. Se presupune că suspecții au angajat 197 de persoane sub pretenții false, fraudând astfel bugetele UE și naționale cu un total de 1,67 milioane de euro (85% aparțin bugetului Uniunii Europene și 15% bugetului național al României).
Citește și: Parchetul European face 40 de percheziții în România și Franța. Suspiciuni de fraudă de 30 mil. €
Perchezițiile domiciliare în desfășurare mobilizează zeci de polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizației Bacău, precum și din Brigada de Operațiuni Speciale și Jandarmeria Română (Gruparea Mobilă de Jandarmi). Bacău).
Toate persoanele vizate sunt prezumate a fi nevinovate până la probarea vinovăției în instanțele judecătorești române competente.
EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene. Este responsabil de investigarea, urmărirea penală și judecarea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.
Fraudă de 30 de milioane de euro în România și Franța
Aceasta nu este singura investigație făcută de Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi.
În luna mai, procurorii europeni au coordonat o investigație care a vizat România și Franțapentru o fraudă de 30 de milioane de euro.
Era vorba despre o schemă criminală de a furniza scrisori de garanție false beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potențialelor daune.
Citește și: Parchetul European, condus de Laura Kovesi, face percheziții la Vama Siret. Predjudiciu de 650.000 €
Potrivit anchetei, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanțare UE, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate.
În special, o bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituțiile financiare care se pare că operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate.
Descinderi la Vama Siret
În luna aprilie a acestui an, o anchetă a Parchetului European care vizează fraudele vamale cu tutun a dus la mai multe percheziții pe graniță. Biroul Vamal Siret dar și locuințele unor vameși au fost verificate.
Este vorba despre exporturi fictive de tutun și produse de pipă cu scopul de a eluda plata unor taxe și accize.
Parchetul European, structură care are biroul regional la Iași, a decis să fie puse în aplicare mai multe mandate de percheziții după ce s-au descoperit nu mai puțin de 50 de treceri fictive ale unor tiruri cu mărfuri provenite din Turcia și Emiratele Arabe Unite.
În mod normal, acestea trebuiau să fie doar în tranzit pe teritoriul României. Prejudiciul adus bugetului Uniunii Europene, numai prin activitatea de la Siret, se ridică la peste 650.000 de euro.
