Ioan Dumitru Mironescu, zis Puiu Mironescu a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, în februarie 2016, pentru acte de terorism, în dosarul în care a fost acuzat că a pus la cale tentativa de asasinare a lui Bogdan Mararu, prin plasarea unui dispozitiv exploziv sub mașina acestuia.
Citește și: Gigi Becali, despre Nuțu Cămătaru: Când eram la cazino, îi ceream o sută-două sute de mii de euro
În timp ce se fala în închisoare, Puiu Mironescu a dat statul român în judecată pentru că nu a fost lăsat să voteze la alegerile din decembrie 2016 pe când se afla la Penitenciarul Iași. Când a fost condamnat la 15 ani de închisoare nu i s-a interzis și dreptul de a vota.
Citește și: Interlopul Bebino, zis King Kong, este din nou liber. Ce i-a transmis Mircea Nebunu
Supărat că nu a fost lăsat să voteze la alegerile din decembrie 2016
„Pe data de 11 decembrie 2016, în timp ce mă aflam în Penitenciarul Iași, nu mi s-a permis să votez la alegerile organizate atunci, pe motiv că nu mă aflam pe teritoriul biroului electoral de care aș fi aparținut. Pe 12 decembrie 2016 am făcut o plângere la judecătorul delegat deoarece mi-a fost încălcat dreptul de a vota.
Citește și: Ucigașul interlopului Caiac, eliberat după 11 ani de închisoare. Mavrichie: L-am omorât de frică
Pe 21 decembrie 2016, plângerea mea a fost înaintată procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Pe 8 mai 2017, Parchetul a închis dosarul, pe motiv că în cauză nu a fost comisă vreo infracțiune”, a arătat Puiu Mironescu în cererea depusă la CEDO.
El a mai spus că a formulat o plângere privind decizia procurorilor ieșeni. Pe 23 noiembrie 2017, Curtea de Apel Iași a respins plângerea împotriva ordonanței procurorului formulată de Puiu Mironescu.
Conform Legii nr. 208/2015, privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, la acest gen de alegeri sunt organizate mai multe birouri electorale, în total fiind vorba despre 43 astfel de instituții.
Potrivit prevederilor legale, o persoană poate cere să voteze în cadrul altei circumscripții, dar cu cel puțin 45 de zile înainte de organizarea alegerilor. Totodată, președintele Biroului Electoral Județean trebuie să înregistreze aceste solicitări pe o listă suplimentară de electori.
CEDO nu i-a acordat despăgubirea de 3500 de euro cerută
CEDO a constatat că, pe 21 octombrie 2016, Biroul Electoral Central a decis că deținuții cărora nu li s-a interzis acest lucru pot vota în locul în care sunt încarcerați.
Judecătorii CEDO au stabilit că deși lui Puiu Mironescu nu i-a restricționat instanța care l-a condamnat dreptul de a vota, ”acesta a fost, în practică, eliminat”, pentru că legea privind alegerile legislative permitea votul doar în circumscripția electorală în care alegătorul avea reședința.
”Întrucât reclamantul își ispășea pedeapsa într-o închisoare situată în afara circumscripției sale electorale la data alegerilor, el a fost lipsit de capacitatea de a-și exprima votul. Curtea concluzionează astfel că dreptul său de vot consacrat în articolul 3 din Protocolul nr. 1 a fost restrâns”, se menționează în decizia CEDO.
În decizia luată, CEDO a luat în considerare și legislații din 31 de state care nu împiedică dreptul de vot al deținuților pe motive de reședință.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că a fost încălcat articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Drepturilor Omului, declarând admisibilă cererea formulată de Puiu Mironescu.
În cadrul cererii depuse la CEDO, Puiu Mironescu a cerut și despăgubiri în valoare de 3.500 de euro, drept daune morale, despăgubiri pe care nu le-a obținut.
Instanța nu i-a acordat ăi despăgubiri lui Puiu Mironescu, considerând că ”prin constatarea unei încălcări se constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de reclamant”.
