Chiar dacă meteorologii nu se mai feresc să vorbească despre tornade în România, ultimul fenomen de acest gen ne-a arătat că suntem complet nepregătiți pentru astfel de situații care tind să devină ceva obișnuit pentru țara noastră.
În august 2002, satul ialomiţean Făcăeni, de pe malul stâng al braţului Borcea, a fost distrus de o tornadă de gradul F3 pe scara Fujita, ceea ce înseamnă o viteză a vântului între 252 și 330 km/h. Mărturiile oamenilor sunt impresionante.
Era după ora 19.30, așa că localnicii erau pe la casele lor. Mai întâi au văzut un nor mare și negru care se deplasa înspre ei. Vântul a început să sufle cu putere, apoi vijelia s-a transformat într-o pâlnie care se îndrepta cu viteză către sat.
În drum, a rupt pur și simplu plopii de pe marginea șoselei. Apoi, în sat s-a dezlănțuit prăpădul. În zona cea mai săracă, casele de chirpici au fost spulberate. Mulți au crezut că e cutremur. Oamenii povestesc cum le trosneau casele din toate încheieturile și cum le zburau pereții și acoperișurile. Aproape toți stâlpii de înaltă tensiune au fost puși la pământ.
DEZASTRU Imagini de la Făcăieni din august 2002, a doua zi după ce satul a fost spulberat de cea mai puternică tornadă înregistrată în România
În numai două-trei minute au fost uciși trei oameni, alți 14 au fost grav răniți, 33 de case au fost spulberate, 395 de locuințe au fost distruse parțial, 1.000 de persoane au fost sinistrate și a dispărut cu totul o pădure de 120 de hectare.
După furtună, satul a fost păzit de jandarmi și sinistrații adăpostiți în corturi militare timp de trei luni. Apoi, cei care au avut casele distruse s-au mutat în locuințele ridicate cu ajutor guvernamental. Meteorologii au recunoscut pentru prima oară, în mod oficial, că a fost o tornadă. Motivul este același pentru formarea tuturor tornadelor: diferența termică mare dintre două mase de aer, una de origine polară, cealaltă de origine tropicală.
Făcăeni, lovit a doua oară
În mai 2017, o altă tornadă a lovit satul Făcăeni. Totul a durat la fel de puțin. Localnicii au retrăit clipe de coșmar. Trecuseră 15 ani de la dezastrul din august 2002. De această dată, pagubele cele mai mari au fost la solarii.
Vântul a fost atât de puternic, încât refugiul unei stații de autobuz a fost aruncat peste gard.
„Bucăţi de ţiglă au fost desprinse de pe acoperişurile a circa 12 imobile, refugiul unei staţii de autobuz a fost afectat de rafalele de vânt, folia în suprafaţă de circa 200 mp de pe solariile unei gospodării s-a desprins de pe structura metalică şi aproximativ 60 de plopi şi 60 de sălcii din pădurea de la marginea localităţii au fost afectaţi“, precizau autoritățile la acea vreme.
Călărași 2019
Conform analizelor ROMATSA, citate de PRO TV, prima imagine a acestei tornade, detectată de radar, arată că furtuna s-a format pe 30 aprilie, la ora 16.20, în zona Mănăstirii Ciocănești din județul Călărași.
La 16.40, a fost detectată lângă localitatea Vișinii Potcoavă, iar 10 minute mai târziu, în momentul de intensitate maximă, se afla chiar lângă satul Vișinii. La 17.20, furtuna intra deja în declin, potrivit imaginilor radar.
Ajunsă în zona satului Constantin Brâncoveanu, a lovit autocarul cu pelerini pe Drumul Naţional 21. Forţa vântului a înclinat autovehiculul pe roțile de pe partea stângă şi l-a târât pe o distanță de 52 de metri, pe câmp.
Acolo, autobuzul s-a răsturnat, iar oamenii au fost evacuați. Tornada a mai distrus acoperișurile a 16 locuințe. La 17.35, imediat după ce a trecut de sat, s-a disipat și a dispărut de pe radar. În total, a parcurs aproape 50 de kilometri într-o oră și 20 de minute.
Meteorologii au explicat că tornada s-a format în momentul în care un front atmosferic rece care a venit din Bulgaria s-a ciocnit cu un front de aer foarte cald din estul Munteniei.
A fost un mediu instabil, care a permis dezvoltarea pe verticală a unor nori cumulonimbus a căror înălţime a atins 13-14 kilometri. La baza norului s-a generat o mișcare circulară, care s-a transformat într-o tornadă.
Scara Fujita
Theodore Fujita, profesor de meteorologie la Universitatea din Chicago, a pus la punct, în 1971, un sistem de clasificare a tornadelor bazat pe distrugerile produse structurilor realizate de om. Scara Fujita clasifică pagubele produse de tornade ca fiind neînsemnate (F0 și F1), puternice ( F2 și F3) și violente (F4 și F5).
Corelarea cu viteza vântului este, așadar, aproximativă.
F0 - viteza vântului între 64-116 km/h.
Nu provoacă pagube însemnate, dar chiar și aceste tornade pot smulge țigle de pe acoperișuri și pot arunca mașinile de pe șosele. Casele mobile se pot răsturna și magaziile se pot dărâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci și a indicatoarelor rutiere.
F1 - viteza vântului între 117-181 km/h.
Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Pot fi luate acoperișurile de pe case și casele mobile în zona afectată de tornadă pot fi dărâmate. Mașinile pot fi mișcate de pe șosea.
F2 - viteza vântului între 182-253 km/h.
Această este o tornadă puternică. Copacii vor fi smulși din rădăcini iar clădirile solide se pot prăbuși. Trenurile pot fi răsturnate, mașinile pot fi ridicate de pe sol.
F3 - viteza vântului între 254-332 km/h.
Această tornadă produce distrugeri la scară largă. Se vor dărâma acoperișurile și chiar pereții caselor bine construite. Locomotivele și camioanele pot fi ridicate în aer, iar copacii din păduri vor fi culcați la pământ.
F4 - viteza vântului între 333-419 km/h.
O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Casele solide sunt ridicate în aer, iar structurile cu fundație nerezistentă pot fi purtate la mare distanță. Mașinile pot fi aruncate la distanțe mari.
F5 - viteza vântului între 420-512 km/h.
Este o tornadă extrem de puternică, tot ce întâlnește în cale este cărat pe distanțe considerabile.
Casele cu fundație sunt ridicate și aruncate, mașinile pot fi aruncate la peste 100 de metri.
Cea mai puternică tornadă F5 a fost înregistrată în Oklahoma- SUA la data de 3 mai 1999, la Bridge Creek, și a avut o intensitate de 496 ± 33 km/h.
Citește dosarul integral „În calea tornadelor”
România, în calea tornadelor. De ce se formează și când va apărea următoarea furtună majoră
Tornadele, observate din secolul al XIX-lea în România
