Operaţiunea militară turcă în nordul Siriei a deteriorat şi mai mult relaţiile Ankarei cu NATO. Nu e de mirare că se înmulţesc vocile celor care propun excluderea ţării din Alianţă. Pe lângă politicienii Stângii, liderul grupului parlamentar social-democrat, Rolf Mützenich, a pus şi el apartenenţa Turciei la Alianţa Nord-Atlantică sub semnul întrebării. Numeroşi germani sunt de aceeaşi părere.
Un sondaj efectuat de institutul demoscopic YouGov la cererea agenţiei de ştiri DPA relevă că 58 la sută dintre cei chestionaţi sunt pentru o excludere a Turciei din NATO. Doar 18% s-au pronunţat împotrivă.
Care e mărul discordiei?
Pentru guvernul de la Ankara, operaţiunea militară din nordul Siriei a fost un mare succes, de vreme ce s-a putut frâna considerabil formarea unui stat kurd. Totodată, miliţiile kurde YPG, calificate de Turcia drept teoriste, sunt alungate, cu ajutorul forţelor ruseşti, din zona de frontieră siriano-turcă.
Operaţiunea urmăreşte interesele politice şi de de securitate ale Ankarei. În acelaşi timp, intervenţia miliatară turcă a generat un conflict clar de interese cu majoritatea partenerilor din NATO.
Operaţiunea, îi reproşează adesea Turciei statele occidentale, a întărit practic aşa-numitul Stat Islamic (ISIS) facilitând fuga combatanţilor ISIS. A mai întărit şi cel mai mare concurent al NATO: Rusia.
Operaţiunea „Izvorul Păcii" a ajutat Moscova să-şi consolideze supremaţia în Siria şi să consolideze "statutul de vasal" al Siriei în relaţia cu Kremlinul.
În timp ce majoritatea statelor NATO critică dur operaţiunea turcă, şeful diplomaţiei germane Heiko Maas vorbind chiar de "încălcarea dreptului internaţional", guvernul de la Ankara prezintă intervenţia drept operaţiune antiteroristă.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dând curs invitaţiei omologului său rus, Vladimir Putin, la Soci
Când a început deteriorarea relaţiilor?
Tensiunile dintre Ankara şi NATO s-au amplificat în decursul ultimelor luni. Mai ales disputele născute în jurul sistemului defensiv rusesc de rachete S-400 au demonstrat cât de slabă este încrederea între guvernul turc şi partenerii din NATO.
Turcia s-a decis împotriva unui sistem antirachetă american, cumpărând echipamentul S-400 de la adversarul NATO, Rusia.
Occidentul se teme că, prin tehnica de radar a sistemului S-400, Kremlinul ar putea intra în posesia unor informaţii secrete ale NATO. Americanii au fost atât de indignaţi de drumul unilateral al Ankarei, încât au lansat un ultimatum şi au ameninţat cu sancţiuni economice partenerul din NATO.
Şi în ziua începerii ofensivei militare turce, preşedintele SUA, Donald Trump în persoană l-a ameninţat pe omologul său, Erdogan, că "va distruge economia Turciei".
În plus, partenerii din Alianță se tem că, prin Turcia, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, încearcă să scindeze NATO.
Va fi exclusă curând Turcia din NATO?
O astfel de măsură este nu doar improbabilă din punct de vedere juridic, ci chiar aproape imposibilă. Tratatul NATO nu prevede excluderea unui stat membru. Potrivit Articolului 13 însă, o ţară membră poate solicita ea acest lucru. Fostul ministru de Externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a declarat publicaţiei Tagesspiegel că părăsirea Alianţei de către Turcia ar genera un "nou mare risc de securitate la frontierea de răsărit a UE".
Şi la reuniunea NATO de săptămâna trecută s-a văzut că nu se doreşte această cale, subliniindu-se repetat însemnătatea strategică a Turciei. Într-adevăr, NATO nu se poate dispensa de Turcia, din cauza rolului ei geopolitic important - de pildă în ce priveşte combaterea terorismului sau a gestionării fluxului mare de refugiaţi.
Apoi, Turcia dispune de a doua cea mai mare armată din cadrul NATO; fără ea, capacitatea militară a Alianţei ar fi considerabil diminuată.
Va părăsi Turcia de bunăvoie NATO?
Şi această variantă este mai degrabă improbabilă. Căci între NATO şi Turcia există o dependenţă reciprocă. Prin NATO, Ankara se află în dialog cu cele mai puternice state ale lumii. În plus, să nu uităm, Turcia este în plan extern extrem de izolată. Operaţiunea militară din nordul Siriei e cât se poate de grăitoare.
Întreaga comunitate internaţională, inclusiv state arabe şi musulmane, s-au poziţionat împotriva ofensivei turce. Protecţia militară oferită de cea mai puternică alianţă militară a lumii reprezintă mai ales pentru un stat izolat cum este Turcia un factor de securitate indispensabil.
