„În total, aproximativ 11% din populație rămâne neasigurată și are acces doar la un pachet restrâns de servicii. Procentul de populație care beneficiază de o formă de asigurare de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural”, se arată în proiectul PNRR.
Citește și: 200 internaţi la „Infecţioase“ la Iași, niciunul vaccinat. Iar coadă de ambulanţe | Newsweek Romania
Datele sunt confirmate de statisticile OECD, care arată că-n România doar 89% din populație este asigurată, doar Bulgaria fiind într-o situație aproape la fel de rea, cu 89,8% din cetățeni având asigurare medicală obligatorie. Patru state din Europa de Est - Polonia, Ungaria, Estonia și Slovacia - au procente de 92-94%. Cipru avea 83% din populație cu asigurare în 2018, dar legea a fost schimbată cu intenția ca întreaga populație să fie acoperită. Majoritatea statelor europene aveau, în 2018, întreaga populație sau peste 99% asigurată medical.
În PNRR se prezintă un tablou sumbru al situației sistemului medical de stat:
- 328 de comune din România nu au niciun medic de familie, 2,5% din populație nu au niciun medic de familie în comuna în care locuiesc, din 1.414 de localități (comune și orașe) lipsesc 2.187 de medici de familie. Doar 1.496 de localități (47%) au suficienți medici de familie, iar 271 de localități au mai mulți medici de familie decât este necesar pentru populația existentă
- Proporția cheltuielilor pentru sănătate dedicate asistenței medicale primare și ambulatorii rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18% comparativ cu media UE de 30%).
- Ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE.
- Numărul cazurilor de TBC a scăzut în ultimul deceniu, dar rămâne în continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13 000 de cazuri în 2017).
- Numărul de aparate de rezonanță magnetică nucleară (RMN) este de 298, din care 31% se află în sistemul public. Asigurarea cu RMN este de 15 la 1.000.000 de locuitori. 18% din aceste aparate sunt mai vechi de 10 ani.
- Numărul existent de mamografe (2018) este de 163, din care 86 se află în sistemul public de sănătate. Nouă spitale clinice județene de urgență nu au în dotare un mamograf, iar 28 spitale clinice județene de urgență au în dotare un singur mamograf, analog, cu an de fabricație 2001-2006.
- Există clădiri în care se desfășoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienți și pentru personal, atât din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale, cât și din punct de vedere structural și de siguranță la incendii. Pandemia COVID-19 a evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii sanitare, suprasolicitarea sistemelor de instalații electrice și de fluide medicale învechite generând incendii în secțiile de terapie intensivă.
- În 2017, s-a constatat în urma testărilor că 22,5 % din izolatele de Klebsiella pneumoniae erau rezistente la carbapeneme, o clasă puternică de antibiotice de ultimă linie. Această cifră este pe locul trei în lista celor mai mari procente din UE, deși a scăzut din 2016 (31,4 %).
Citește și: Peste 90% dintre decesele din ultima săptămână au fost la persoane nevaccinate | Newsweek Romania
